Date istorice

5000-2500 î.e.n Se manifestă, pe actualul teriritoriu al României, cultura neolitică Hamangia. Cultura Hamangia este pusă în legătură cu o populaţie venită din Anatolia, fiind cea mai veche cultură neolitică din Dobrogea. Creaţia principală a acestei culturi sunt statuetele descoperite la Cernavodă (Gânditorul şi consoarta sa), reprezentând adevărate capodopere ale sculpturii neolitice.
sec. III î.e.n La circa 3 km sud de capul actualului pod de la Cernavodă, pe versantul drept al Dunării din dreptul insulei Hinog, este fondată cetatea Axiopolis, de către regele trac Lisimach. Numele oraşului deriva din străvechiul cuvânt trac aksena-neagră, care mai apoi a fost elenizat şi a devenit Axio-polis. Cetatea se bucură de o reală importanţă în acea perioadă, la fel ca şi în perioadele când este stăpânită de geto-daci sau romani.
sec. II î.e.n Pe Tabula Peutingeriană, hartă antică ce indică cele mai importante drumuri din Imperiul Roman, este menţionat şi oraşul Axiopolis.
sec. I e.n Flota romană (Classis Flavia Moesica) de pe Dunăre avea bază navală permanentă şi la Axiopolis.
160 Un stâlp militar din această perioadă, descoperit la Seimenii Mici, menţionează că în acest an drumul a fost reparat până la Axiopolis.
280 Începând cu acest an cetatea Axiopolis face parte din provincia romană Scythia Minor, cu capitala la Tomis şi ataşată dioceziei Traciei.
304 Martiriul Sfântului mucenic din Axiopolis, Tasius sau Tasios (Dasius), soldat în armata romană. Din martiriul lui Tasios aflăm că la Axiopolis se sărbătoreau saturnaliile în cinstea zeului Saturn, zeul timpului. În cadrul acestor ceremonii se alegea un „rege al saturnaliilor”, care 30 de zile avea voie sa facă orice faptă nelegiuită dorea. La sfârşitul celor 30 de zile era ucis cu săbiile.
337-361 Epocă de înflorire a provinciei Scythia Minor, la Axiopolis vin mai mulţi preoţi care predică în limba latină creştinismul populaţiei locale. Dovadă că Axiopolis exista un număr mare de populaţie vorbitoare de limba latină.
361-363 În timpul Împăratului Iulian Apostatul, se fortifică cetăţile de pe Dunăre, printre care şi cetatea Axiopolis. De asemenea se repară şi drumurile din provincia Scythia Minor.
sec. IV Langă Axiopolis funcţiona o carieră romană de calcar. Cariera avea o lungime de 400 de metri fiind prima carieră de piatră din ţara noastră.
sec. VIII Pe o piatra datând din acest secol, descoperită la Axiopolis, este menţionat numele Voislav, scris cu litere greceşti şi slave.
sec. IX Din acest secol s-au descoperit mai multe inscripţii creştine la Axiopolis.
sec. X Dobrogea este reintegrată Imperiului Bizantin. Sub presiunile invazilor pecenegilor, uzilor, cumanilor şi tătarilor, sunt refăcute mai multe cetăţi de frontieră printre care şi Axiopolis.
976-1025 Se construiesc cele trei valuri de pământ dintre Constanţa şi Cernavodă. Cel de-al treilea, de piatră, porneşte de la sud de cetatea Axiopolis şi ajunge la ţărmul mării.
sec. XIV Axiopolis face parte din formaţiunea politică de sine stătătoare, Dobrogea condusă de Balica şi Dobrotici.
sec. XIII-XIV La Axiopolis exista o episcopie. Episcopul Cyrilus cu „bunii creştini” Quindius şi Zenonis au fost martirizaţi aici.
1388-1389 Mircea cel Bătrân uneşte Dobrogea cu Ţara Românească, după ce îi învinge pe turci. El este susţinut de dobrogeni iar una dintre bătălii se dă în apropiere de Cernavodă.
1420 Dobrogea este cucerită definitiv de turci. Locurile suferă o gravă schimbare. Satele primesc populaţie şi nume turceşti, oraşele sunt ocupate de garnizoane şi administraţie musulmană. În loc de biserici se ridică geamii.
1461 Vlad Ţepeş trece Dunărea şi atacă mai toate cetăţile de pe malul drept al fluviului printre care şi Cernavodă, omorând peste 20 000 de turci.
1563-1595 Mihai Viteazul face o expediţie peste Dunăre cucerind cetăţile Rasova, Cernavodă şi Babadag.
1650-1660 Evlia Celebi (istoric, geograf şi unul dintre cei mai cunoscuţi călători otomani) menţionează Rasova ca târg şi Cernavodă ca o aşezare „asemenea unui oraş”.
1738-1740 Mikes Kelemer (om politic si eseit de origine ungară, născut în Transilvania şi supranumit Goethe al Ungariei), călătoreşte în zona Cernavodei şi atestă existenţa unei puternici populaţii româneşti.
1766 Ia fiinţă la Cernavodă prima şi cea mai veche şcoală românească din Dobrogea, deschisă de dascălul Ioan. La 5 Martie era adus la şcoală un copil român din Braşov, fiul lui Mihai Croitorul, care a învăţat carte acolo timp de mai bine de 6 ani. Nu se ştie nimic despre soarta acestei şcoli după 1772.
1770 În cartea „Drepturi naţionale şi politice ale românilor în Dobrogea”, Nicolae Iorga menţonează că „episcopul Neofit din Cernavodă” traducea în acest an cărţi din greceşte în româneşte.
sec. XVIII Cernavodă era cunoscută sub numele turcesc de Bogazschioi, care înseamnă „Locul de la vărsare”.
1777 Domnul Ţării Româneşti Alexandru Ipsilanti face donaţii bisericilor româneşti din Babadag şi Bogazschioi.
1818-1891 Ion Ionescu de la Brad (agronom, economist, profesor la Academia Mihăileană din Iaşi) menţionează în primul manual agricol din România zona din jurul Cernavodei.
1843-1844 Charles Doussault (pictor francez) întreprinde în acestă perioadă o vizită în Ţările Române menţionând în jurnalul său că „Românii intenţionează să construiască un canal care să unească Dunărea cu marea pe distanţa Cernavodă-Constanţa, care poate fi străbătută cu piciorul în şase-şapte ore.
1828 Ruşii trec Dunărea pe un pod chiar în dreptul Cernavodei, pentru a ataca Silistra.
1841 Celebrul scriitor danez Hans Cristian Andersen, călătoreşte prin Dobrogea şi menţionează: „Carele cari îi purtau bagajele de la Constanţa la Cernavodă erau mânate de ţărani români în cojoace grele de oaie cu pălării de pâslă neagră, a cărei umbră uriaşă le atârna pe umeri ca o umbrelă”.
1842 Se naşte la Rasova una dintre personalităţiile marcante ale Dobrogei, Dimitrie Chirescu (d. 1890). În 1867 era învăţător la Alimanu şi s-a căsătorit cu eleva lui, Gherghina, fiica ciobanului Marian Drăguşin. În 1871 este preoţit iar un an mai târziu se stabileşte la Cernavodă. Are 12 copiii, printre care şi celebrul compozitor I.D. Chirescu. Preotul Dimitrie Chirescu a avut un aport deosebit la zestrea culturală a zonei.
1849 Turistul Gabryel L., călătoreşte pe Dunărea făcând o oprire la Cernavodă vizitând zona.
1850 Ion Ionescu de la Brad consemnează că într-o singură săptămână din Ţara Românească a imigrat 5 făclăi la Topalu şi 5 familii întregi la Cernavodă.
14 mai 1854 În comuna Şerbăneşti, judeţul Galaţi se naşte Anghel Saligny.
1857-1862 Henry C. Barkley, participant la lucrările de construcţie a căii ferate Cernavodă-Constanţa a fost primit în gazdă, la Cernavodă, de „nişte români, a căror casă era foarte curată. Românii dobrogeni sunt nişte oameni muncitori trăind în circa 50 de case”.
1860 La Cernavodă se ridică biserica cu hramul „Sf. Nicolae”. Astăzi pe locul fostei biserici mai există decât un mic monument. Din biserica veche se mai păstrează mai multe icoane, una donată de Gheorghe Ioaniu Futulius în 1864 şi alta de Ion Gheorghe, la 1865.
Bulgarii botează oraşul Cerna-Voda (apa neagră, slavoneşte).
La Cernavodă acordă asistenţa sanitară Abraham Irwin Bolton, medic chirurg militar pe vaporul englez HMS „Cokatrice”, si, mai tarziu Medic Sef al Companiei engleze de cale ferata Danube – Black Sea Railway Co. (D.B.S.R.), care devine astfel primul medic al oraşului, si care avea studii superioare de specialitate, fiind absolvent al facultatilor de medicina si, respectiv, de chirurgie, din Dublin (Irlanda).
1861-1865 Zona oraşului Cernavodă este colonizată de către otomani cu cerchezi veniţi din Rusia.
1864 Sultanul Abdul Azis Mahmud sprijină ridicarea unei biserici ortodoxe la Cernavodă.
26 Mai 1864 Domnitorul Alexandru Ioan Cuza călătoreşte pe ruta Cernavodă-Constanţa în drum spre Istanbul. La Cernavodă este salutat la bordul navei Sofia de către Sali-Paşa, general de brigadă, care a rămas ca ataşat pe lângă prinţ în tot timpul drumului său în Turcia. Domnitorul a petrecut noaptea la bordul navei, iar a doua zi s-a suit într-un tren special.
Doctorul Carol Davila, ce călătorea împreună cu domnitorul Cuza, trimite o scrisoare soţiei sale, în care vorbeşte despre mizeria refugiaţilor circazieni de la Cernavodă.
1868 Memet Efendi construieşte geamia oraşului Cernavodă. Se spune ca geamia a fost construită cu piatra de la un vechi pod peste lacul Carasu, posibil podul roman. Pe lângă geamie fiinţa o şcoală turcească cu învăţător cu diplomă şi locaţie proprie.
1872 Dimitrie Chirescu înfinţează o şcoală la Cernavodă. În anii următori mai ajută la înfiinţarea unor şcoli la Dunăreni, Vlahii şi Cochirleni.
1877 Viceconsulul Caston de Alfred poposeşte la Cernavodă unde găseşte cu surprindere un „café-chantant”.
1878 Armatele române vin în Cernavodă fiind aşteptate de preotul Dimitrie Chirescu, în fruntea populaţiei româneşti, la intrarea dinspre Seimenii Mici. Face o slujba speciala la biserică iar apoi îi invită să viziteze oraşul.
Unul dintre cele trei judeţe înfiinţate în Dobrogea era Silistra Nouă, cu reşedinţa la Rasova, mutată apoi la Cernavodă. Prefect este numit generalul Cartili iar director al prefecturii marele poet Alexandru Macedonski.
La Cernavodă ia fiinţă moara cu motoare, proprietatea fraţilor Papaianopol, cu capacitatea de 13000 de kg/24 ore.
1878-1880 Portul de la Cernavodă era cel mai bine înzestrat port dunărean din Dobrogea.
1879 Este înfiinţată Căpitănia Port Cernavodă.
Este construit primul sediu de şcoală din Cernavodă cu 2 săli de clasă. Este dărâmată în 1935.
Noiembrie 1880 Se naşte la Cernavodă Nicolae D. Chirescu, primar al oraşului în două rânduri (sept.1907-feb1911 şi ian.1914-mar.1919), deputat sub guvernul Iorga şi preşedintele Ligii Culturale din Constanţa.
La Cernavodă se crează un spital mixt şi un lazaret pentru tratarea şi izolarea bolnavilor de holeră.
1881 Se acorda prin Decretul Regal nr.1607 o concesiune de farmacie făra concurs în Cernavodă farmacistului Atanase Rădulescu.
1882 Se construieşte biserica „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” din Cernavodă. A fost sfinţită în 1895 de către episcopul D.D. Partenie al Dunării de Jos. Pictura bisericii poarta semnătura pictorului Vermont. În timpul Primului Război Mondial biserica a fost bombardată şi mai apoi profanată.
Septembrie 1883 La Cernavodă, la bordul vaporului „Ştefan cel Mare” se întruneşte pentru prima dată comisia pentru cercetarea şi examinarea proiectelor pentru construirea podului peste Dunăre. Pentru construcţia podului erau înscrise proiectele a 8 societăţi străine. Nu a fost aprobat niciunul.
Septembrie 1884 Soseşte, din Italia, pe calea apelor, statuia lui Ovidiu – executată de Ettore Ferrari. Timp de 3 ani statuia a stat amanet în gara Cernavodă. „Acest nou exil a înduplecat pe mai multe cucoane să organizeze o serbare pe mare şi un concert la Casino ca să scoată pe poet din închisoarea sa de lemn, căci cei de la putere fac mereu lucrurile pe jumătate.” scria ziarul Farul Constanţei.
5 Ianuarie 1889 Se naşte la Cernavodă Ioan Dimitrie Chirescu.
16 Martie 1889 Mihail Kogăniceanu cere în Parlament ca marea construcţie a podului de la Cernavodă să fie încredinţată inginerului român Anghel Saligny.
1890 Fraţii Cohn înfiinţează la Cernavodă prima fabrică de ape gazoase din Dobrogea.
9 octombrie 1890 Începe construcţia podului de la Cernavodă, piatra de fundament fiind pusă de Regele Carol I. La ceremonie sfinţirea este oficiata de preotul Dimitrie Chirescu.
13 Decembrie 1890 La Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, se stinge din viaţă preotul Dimitrie Chirescu. Regele Carol I, personal, a oferit vagon mortuar gratuit pentru al readuce pe pământul cernavodean.
14 Septembrie 1895 (ora 15) Ceremonia de inaugurare a podului peste Dunăre Carol I. Conform programului serbarii un tren a plecat la ora 9 din Gara de Nord, invitatii ajungând la Cernavodă la ora 12. În cadrul ceremoniei de rigoare, cu discursuri şi urale din partea asistenţei, Regele Carol I a pus ultimul nit al podului ce urma sa-i poarte numele. Primul ministru de atunci a rostit o frază celebră: „Măria Ta! Cu ostaşii ţării ai învins în câmpiile Bulgariei, iar cu meşterii ţării ai îngenucheat măreaţa Dunăre.” , iar la rândul său, suveranul exclama: „Săvârşirea Podului peste Dunăre, dorit de un sfert de veac de Mine, este astăzi un fapt îndeplinit şi uriaşă se ridică înaintea noastră această falnică operă ca o mărturie vădită a tăriei Regatului. Geniul omenesc, în care se răsfrâng progresul şi avântul puternic al României, a învins toate greutăţile, a înlăturat toate piedicile, spre a executa această trainică şi nepieritoare lucrare, care trebuie să arate lumii că vrednic este poporul român de frumoasa sa chemare la gurile Dunării şi porţile Orientului”.
La 14 Septembrie 1895, la numai 5 ani de la deschiderea efectivă a şantierului, pe podul de la Cernavodă, un convoi de 15 locomotive grele au parcurs, cu 80 km/h toata lungimea platformei în timp ce, spune presa de atunci, sub pod, dintr-o barcă în care se afla împreună cu câţiva muncitori, proiectantul şi constructorul –Anghel Saligny însuşi, al cărui nume nici măcar nu a fost rostit la ceremonie- dădea prin simpla sa prezenţă, girul calităţii şi rezistenţei acestei „lucrări de artă” devenită legendară.
1896 Se înfiinţează staţia de hidrometeorologie de la Cernavodă.
1898 Istoricul Grigore Tocilescu, cunoscut în principal pentru cercetările întreprinse la Monumentul de la Adamclisi, începe săpături la Axiopolis. Se constantă trei cartiere întărite cu ziduri: două la nord şi unul la sud, de o dată mai recentă.
8 Aprilie 1898 Se naşte la Cernavodă, în aceiaşi zi cu Emil Cioran (premergândul însă cu 13 ani), Alexandru Claudian (d. 1962), poet, sociolog şi filosof. Autor a mai multor volume precum: „Cercetări filosofice şi sociologice”; „Colectivismul şi filosofia lui Platon”; „Antisemitismul şi cauzele lui sociale: schiţă sociologică” şi considerat unul dintre cei mai mari filosofi români fiind studiat în toate facultăţile de profil din ţară.
1 Mai 1899 Ia fiinţă fabrica de ciment Cernavodă ce aparţinea Societăţii de cimenturi din Europa Occidentală, cu sediul în Franţa la Anvers. Consiliul comunal a dat aprobarea de construcţie pe numele domnului Paul Rotterberg, vânzându-i şi cele 4 hectare de teren ale fabricii. În anii următori fabrica produce aproximativ 150.000 de tone/an de ciment de înaltă calitate. Printre lucrările la care s-au folosit exclusiv ciment de la fabrica din Cernavodă putem numi: Palatul Ministerului de Lucrări Publice din Bucureşti, lucrări la calea ferată Bucureşti-Ploieşti sau lucrările de alimentare cu apă ale unor oraşe precum Constanţa, Giurgiu, Craiova sau chiar Bucureşti.
Fabrica participă în 1901, alături de fabricile din Azuga şi Brăila, la constituirea Asociaţiei fabricilor reunite din România.
19 Septembrie 1899 Consiliul comunal Cernavodă aprobă vânzarea către domnul C. Labgeveld a 5 hectare de teren pentru construirea unei fabrici de distilare a petrolului.
19 Sptembrie 1899 Primarul Cernavodei Ghiţă Calu hotărăşte înaintarea planului de alinire a oraşului ce se va pune în aplicarea începând cu 1902, iar în anul următor se dau denumirile străzilor.
1 Aprilie 1901 Comandantul Nicolae Ionescu Johnson este numit căpitan al portului Cernavodă, timp în care primeşte şi vizita Regelui Carol I, căruia îi propune construirea unui canal pana la mare.
În cartea „Însemnările unui marinar” (publicată în 1958) povesteşte ca inginerul Anghel Salingy obişnuia să vină des în zonă pentru a inspecta starea operei sale. Comandorul reproduce în cartea sa şi un dialog cu Anghel Saligny avut într-o barcă chiar sub pod: „<<Îmi admir opera mai puţin decât îţi închipui. Dacă mă vezi zgâindu-mă la ea ceasuri întregi, e ca să-i descoper părţile slabe, greşelile…>>. <<Greşeli? Exageraţi! Toată lumea nu mai conteneşte să va laude>>. <<Las’ că ştiu eu mai bine ce greşeli am făcut! Este mai ales una pe care nu mi-o iert. Trebuia să fac pe pod o cale dublă, una pentru pietoni şi căruţe, să mai fi existat şi o astfel de legătură între Dobrogea şi Muntenia>>.
Tot în acest an Saligny îşi făcea griji pentru integritatea podului din cauza creşterii puternice a apelor fluviului. Astfel că, ajutat de comandantul Ionescu hotărăşte plantarea unor arbuşti care să întărească malul drept al Dunării.
14 Martie 1902 Se organizează o licitaţie pentru darea în antepriză a iluminatului oraşului, cu 38 de felinare.
1904 În oraş se înfiinţează şi o fabrică de ţiglă şi cărămidă, proprietate a fraţilor Puşchilă.
1905 Se introduce în Cernavodă iluminatul electric.
Oraşul începe să se alimenteze cu apă de la uzina Hinog.
1906 Se pun la Cernavodă bazele primei fabrici de şuruburi din România. Fabrica de şuruburi, nituri şi buloane Japy Viellard, Herzog & Co. Primeşte autorizaţia de funcţionare în 1908.
Până în 1914 fabrica are o conducere franceză.
1910 Primarul Dimitrie Chirescu dispune începerea lucrărilor de pavare a principalelor străzi din oraş.
1912-1914 Marele scriitor român Mircea Eliade face clasa I primară la Cernavodă. Notează mai târziu despre oraşul de pe malul Dunării: „În amintirile mele, timpul acela se desfăşoară în plin soare, între Dunăre şi dealurile cărămizii calcinate, pe care creşteau măcieşi şi flori mărunte cu petale palide, uscate”.
1914 Paul Labbé, un călător francez notează: „Am trecut cu trenul peste podul de la Cernavodă „care este o operă de artă magistrală şi de care românii sunt foarte mândri…”
24 Octombrie 1916 În timpul Primului Război Mondial, în timpul ocupării Dobrogei de către trupele germano-turco-bulgare, la Cernavodă are loc o înverşunată rezistenţă. Apărarea făcută oraşului de către trupele române ale diviziei a II-a şi monitoarele de pe Dunăre este unul dintre momentele eroice ale războiului nostru de reîntregire naţională.
Chiar şi după brava rezistenţă armata română este obligată să se retragă spre Hârşova iar oraşul este ocupat de trupele inamice.
Acestea distrug podul de pe lacul Iezer şi comit mari pagube locuitorilor şi fabricilor din oraş.
3 Noiembrie 1916 Mareşalul Alexandru Averescu nota în jurnalul său de campanie: „La Cernavodă o dezordine extraordinară. Un sigur medic, maiorul în rezervă Costinescu, laut şi el acolo întâmplător. Răniţii curg şi evacuarea se face cu greu”.
1916 Sosiţi în Dobrogea cu armatele germane, arheologii Carl Schuchardt şi R. Netzhammer, întreprind săpături într-o staţiune neolitică de la Cernavodă descoperind pentru prima dată ceramică pictată de tip Cucuteni în Dobrogea Centrală. C. Schuchardt, fost director al muzeului de preistorie din Berlin, publică lucratea Cernavoda, eine Steinzeitsiedlung în cartea Pahistoriche Zeitschrift (1924).
1919 La Cernavodă ia fiinţă una dintre primele grupări ale Partidului Socialist din România. Organizaţia avea sediul în strada Nicolae Bălcescu nr. 11 şi ca secretar general pe strungarul Nicolae Anghelache.
1 Septembrie 1919 Înfiinţarea la Cernavodă a gimnaziului mixt „Principesa Elena”.
15 Septembrie 1919 Ia fiinţă şi Şcoala Elementară de Meserii în sprijinul gospodăriilor industriale distruse de război şi pentru îndrumarea orfanilor.
1924 Se ridică monumentul eroilor în centru oraşului. Autorul monumentului este artistul Pietro Delia.
1925-1926 La fabrica de ciment se produc primele varietăţi speciale de ciment.
1928 Rafinăria Columbia – Cernavodă este la această dată una dintre principalele rafinării din ţară, producând 10.000 de vagoane/an de diferite derivate ale petrolului.
1928-1929 Apare revista „Cernavoda – Organ al apărării Dobrogei de pe malul dunărean”. Apare bilunar, sub conducerea unui comitet asemănător celui de la Dobrogea Jună, avanâd o dimensiune de 64×48 şi un preţ de 2 lei/lună sau 100lei/an.
Prezenta în general mişcarea muncitorească din oraş.
Se mai păstrează numai două numere, din 1 si 15 februarie 1929, la Biblioteca Academiei Române.
8 Martie 1930 Se constituie, prin sentinţă judecătorească, „Unirea” – primul sindicat profesional din Cernavodă. Primul comitet al sindicatului „Unirea”: Ion Comşa – preşedinte; Ion Ganea – secretar şi Simion Drăghici – casier.
30 August 1930 Are loc primul meci de fotbal din oraşul Cernavodă: Mercur Cernavodă – Medgidia 6-0.
17 Aprilie 1931 La fabrica de ciment are loc o grevă ce durează 5 zile. După terminarea conflictului de muncă se alege un nou comitet sindical condus de Gheorghe Nanu. Se cere în presa dobrogeană înlăturarea străinilor din conducerea fabricii.
1935 Se înfiinţează, sub direcţia Corneliei Dumitrescu, Şcoala de industrie casnică „Sf. Ana”. Şcoala beneficia de internat şi se predau, pe lângă cunoştinţele specifice claselor ginaziale, croitorie, ţesătorie, gospodărie. Ciclul de învăţământ dura 4 ani iar în anii şcolari 1935-1936 şi 1936-1937 erau înscrise 12 respectiv 16 eleve în anul I.
1 Mai 1935 La Cernavodă încep lucrările de construcţie a unui nou sediu de şcoală. Costurile de 3.294.369 lei, au fost suportate de Ministerul Educaţiei, Prefectura Constanţa, Primăria, Fabrica de Ciment şi Fabrica de Şuruburi, inaugurarea având loc la data de 6 decembrie.
1 Aprilie 1941 Se înfiinţează Ocolul Agricol Cernavodă.
1941 Activitatea portului Cernavodă este extrem de redusă din cauza începerii războiului şi a bombardamentelor anglo-americane.
23-30 August 1944 Ofiţerii Căpităniei Cernavodă, împreună cu Regimentul 2 Grăniceri participă la dezarmarea trupelor germane şi acostarea navelor acestora în zonele Hinog, Seimeni şi Rasova.
27 August 1944 Între orele 18-22, 7 grupe a câte 5-6 vase germane ce veneau dinspre Hârşova au bombardat Cernavodă. Atacul a fost respins cu pierderi grele pentru nemţi.
În cursul aceleiaşi zile se primeşte, de la recunoaşterea aeriană, informaţia că o mare coloană germană, cu mijloace auto şi hipo, se îndreaptă spre Cernavodă. Coloana reuseşte să fie dezarmată iar o grupare de vânătoare a comandamentului forţelor fluviale capturează 14 remorchere, 2 şalupe, 60 de şlepuri şi le dezarmează.
La Cernavodă au fost făcuţi prizonieri 10.500 de soldaţi germani, un general, 400 de ofiţeri superiori, vase fluviale, armament greu şi autovehicule.
Au murit la datorie 13 militari şi au fost 180 de răniţi.
29 August 1944 La Cernavodă este mutat postul de comandă al Diviziei a 9-a Infanterie.
1944 În însemnările sale, Şeful Statului Major al Diviziei 9 Infanterie, notează: „Numai în luptele de la Cernavodă botezul focului a cauzat circa 200 de pierderi într-o singură zi. Aici atacurile germane au fost violente şi susţinute de un puternic foc de artilerie, cu tendinţa de a pune stăpânire pe podul de cale ferată, a se deschide drumul vaselor care se scurgeau pe Dunăre spre Călăraşi – Silistra şi a asigura trecerea trupelor germane din Dobrogea în Muntenia”.
30 August 1944 Corpul 13 blindat sovietic intră în Cernavodă. Bătrănii povestesc că ruşii s-au dedat la trocităţi împotriva populaţiei civile pe motiv că familiile le-au fost ucise de soldaţii români.
1947 Este descoperită o inscripţie romană la Axiopolis despre martiriul Sfinţiilor mucenici Chiril, Chindeas, Liciniu şi Tasius în timpul împăratului Diocleţian. Pe mormântul primului se crede că a fost ridicată o basilică, beneficind şi de 7 zile de sărbătoare la Axiopolis.
15 Octombrie 1948 Autorităţile comuniste decid să schimbe numele podului peste Dunăre din „Carol I” în „Anghel Saigny”. Muncitorii însărcinaţi cu ştergerea numelui de pe fimamentul podului întâmpină mari greutăţi din cauza materialelor folosite de inginer. Sunt scose deasemenea şi emblemele regale din bronz precum şi impunătorii lei.
1949 Ia fiinţă echipa de fotbal Dunărea Cernavodă.
1950-1953 Una dintre cele mai negre perioade din istoria oraşului. După exproprierile forţate ale regimului comunist se demolează întreaga parte de jos a oraşului cu cele mai importante clădiri ale sale: cazarma de Grăniceri, Fabrica „9 Mai”, Gara Cernavodă Oraş, Judecătoria Cernavodă, hotelul Bristol, morile „Vasile Roaită” şi „Avântul”, depozite de lemne şi cereale, piaţa oraşului, stadionul şi peste 136 de case particulare.
Prima încercare de construire a Canalului Dunăre-Marea Neagră, lucrări care sunt folosite mai mult ca lagăr de exterminare pentru deţinuţii politici.
1952 Se construieşte staţia de pompare a apei potabile, cu un debit de 2600 mc/oră.
1952-1954 Se construieşte policlinica oraşului.
1966 Se înfiinţează Ocolul Silvic Cernavodă.
1969 Se dă în folosinţă, de către compania nationala CONPET, a primei conducte de petrol ce subtraversează Dunărea în dreptul Cernavodei.
1970 Se dă în folosinţă Depozitul de Ţiţei din Cernavodă, cu o capacitate de 20.000 mc.
1974 Se reiau lucrările la construcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră.
1979 Începe executarea lucrărilor de dublură a ansamblului de Poduri Anghel Saligny cu un nou pod ce conţine pe langă cale ferată şi şosea.
9 Mai 1978 Este analizat şi aprobat proiectul de construire a Centralei Nucleare de la Cernavodă.
Ianuarie 1979 Ia fiinţă filiala RENEL, „Centrala Nuclear-Electrică Cernavodă” (CNE) şi Trustul de construcţii Centrale Nuclearo-Electrice – prima şi unica firmă de construcţii cu acest specific din ţară.
1980 Se constituie Grupul de Şantiere Nuclearmontaj – pentru montajul mecanic al sistemelor de echipamente şi conducte de la prima centrală nucleară din România.
16 Decembrie 1982 Sunt definitivate noile poduri rutiere si de cale ferată peste Dunăre şi braţul Borcea.
26 Mai 1984 Este inaugurat cu mare fast Canalul Dunăre-Marea Neagră. Primul convoi de barje, avand în frunte un vaport pe care se afla Preşedintele Nicolae Ceauşescu, trece prin ecluza de la Agigea. Construcţia a durat 8 ani şi la ea au participat peste 300.000 de oameni.
1986 Ia fiinţă la Cernavodă cenaclul de creaţie science-fiction „Atlantis Club”, sub îndrumarea profesorului Aurel Cărăşel.
21 Iunie 1991 Se aprobă planul de urgenţă pentru înbunătăţirea condiţiilor de cazare, sociale şi de viaţă din oraşul Cernavodă.
1992 CNE S.A. primeşte în Spania trofeul „Arcul Europei” pentru calitatea anvelopei reactorului nr. 1. Pentru aceiaşi realizare CNE va primi şi în 1994 premiul ARACO.
Noiembrie 1992 Apare „Gazeta de Cernavodă”. Ziar susţinut de primarul Tiberiu Birda, având ca director pe Constantin Dumitru şi ca redactor şef pe profesorul Axinte Comănescu.
În 1993 este preluat de o altă firmă şi îşi schimbă denumirea în „Informaţia Cernavodei”, având ca redactor şef pe Melania Cuc.
30 Martie 1993 Ia fiinţă Liceul cu profil de Energetică Nucleară.
Septembrie 1994 În nordul oraşului, pe un teren preluat de la rezervaţia pomiculă, încep lucrările la noul spital al Cernavodei. Spitalul urmează a fi de fapt un complex sanitar compus din spital cu 100 de paturi, policlinică, staţie de preparare, centrală termică proprie, centrală de oxigen şi staţie de salvare.
Februarie 1995 La Cernavodă are loc un seminar din programul Phare Democracy privind dezvoltarea democraţiei locale. La seminar participă şi o delegaţie din oraşul înfrăţit Saint Sebastien sur Loire (Franţa).
Iunie 1995 Intră în funcţiune noua staţie de pompare a apei potabile, cu o capacitate de 3000 mc/oră.

Decembrie  1996 Intra in exploatare primul reator al Centralei Nucleare Cernavoda.
1999 Spitalul Cernavodă se mută din veche locaţie din cartierul Columbia în clădirea Policlinicii din noul complex sanitar.
2002 Este finalizat complet noul complex sanitar al oraşului Cernavodă. Complexul este unul dintre cele mai moderne din ţară fiind astfel conceput pentru a prelua victimele unui eventual accident nuclear. Inaugurarea s-a facut în prezenţa preşedintelui României de la acea data, Ion Iliescu.
3 Iunie 2006 Ia fiinţă primul muzeu al oraşului.

Septembrie 2007 Este pus in functiune cel de-al doilea reactor al Centralei Nucleare de la Cernavoda.
Iulie 2008 Oraşul Cernavodă se înfrăţeşte cu oraşul sloven Krsko.

8 răspunsuri la Date istorice

  1. nartip zice:

    -Nu a lauda,ci,ca sa se stie.Actualul canal are dimensiunile de proiectare avand la baza cele 645 de profile transversale-masuratori toografice- executate de catre mine de la km. 0 -Dunare-,la Basarabi,si predate proiectantului sef dl.Avadanei de la IPTANA Bucuresti,institutul care a proiectat acest-ultim- traseu si profil al Canalului Dunarea-Marea Neagra.Aceste documente se afla in arhiva la doasrele de proiectare de acolo.
    -La construirea canalului se avea in vedere alimentarea cu apa industriala a unei-viitoare- centrale nucleare in cariera de calcar de pe atunci…!?!Si mai trebuie stiut ca am fost atata de furati ca tara,incat cu banii cheltuiti pentru realizarea reactorului nr.1 am fi putut realiza pe toate cele cinci,deoarece noi nu am pornit cu formarea oamenilor in domeniul constructiilor de gen care sa stie si sa poata urmari,verifica,dirija lucrari de asemenea categorie.
    -„Grupurile” asociate in frunte cu Ansaldo folosea la randu-i oameni necalificati adusi de pe aiurea si pe care-i instruiau pe loc sa faca cate ceva.Un „maistru „canadian”…”castiga cat 1200 de muncitori cu inalta calificare din Romania,lunar,plus indemnizatia de 1000$ tot lunar dati familiei acasa la domiciliul de origine.
    -Dupa ce lucrarile au ajuns la 85% ca stadiu de executie,am constatat ca toate cablurile aduse si montate de ei,cu aprobarile lor,nu corespundeau si au fost schimbate tot pe banii nostri.Conductele din cupru nuclear deasemeni…si erau cativa ingineri romani care „supravegheau tehnic” impreuna cu ai lor,toate aceste lucrari.Chiar seful lor-roman- „putea” de ingamfare,dar nu stia cum il cheama si se multumea cu mita de cativa dolari…
    -De sus de la et.IV de la geamul dintre birourile lui Marculescu si Bucur admiram pe cei peste 1200 de „salariati” intrand pe poarta la „munca” si care nu faceu nimic.A fost greu pana cand Romania a reusit destructurarea acelui „concern” romano-canadian si s-a reusit reluarea constructiei prin refacerea lucrarilor proaste si terminarea primului reactor.Lumea trebuie sa stie si aceste adevaruri si sa recunoasca si ce s-a realizat pe plan local pe langa acest obiectiv nuclear.NU sunt un nostalgic 100%,dar asi vrea sa mai traiesc ca sa vad si o asemenea realizare a capitalismului salbatic de azi.
    -Va dorec sa aveti parte-tot orasul- de ce este mai bun in viata si astept loviturile celor care…dar sa ia aminte ca am basca antiglont…

    Apreciază

  2. nartip zice:

    -*- Sugestie:
    -Gasiti in arhiva Primariei si la Nuclearelectrica HOTARAREA nr.750/05,07,1990 semnata de catre PRIM-MINISTRU Petre Roman si in tabelul nr.1 Gasiti LITA lucrarilor conexe obiectivului Centrala Nuclearooelectrica Cernavoda.Acolo in lista bifati obiectivele realizate incepand cu cele enumerate de la pct.12 in continuare.Acela a fost punctul zero in dezvoltarea orasului Cernavoda de azi si asi vrea sa mai traiesc odata o asemenea stare de desvoltare si a altor localitati din Romania.
    -Acest gen de stari si evenimente in viata unei natiuni imi sustin mie foarte ridicat simtul NOSTALGIC.Nostalgia unor realizari in folosul oamenilor,fara culoare de partid de niciun fel,cu deosebire acum cand nimeni nu mai este obligat sa faca parte din vreun partd asa cum am fost noi obligati.Iar „guralivilor” le voi spune ca avem in casa noastra,a familiei mele,Certificat de Luptator Anticomunist al parintilor nostri,carora li s-a confiscat averea si s-a „prestat” cu darzenie un „cincinal” la canal.
    -Ei -parintii nostri-au devenit AMINTIRE,iar noi – urmasii lor-am facut ceeace trebuia pentru TARA.Putem spune precum Alexandru Macedon,ca sa fim ingropati cu mainile afara ca sa vada lumea ca nu am luat nimic cu noi,iar copii care se nasc azi in blocurile construite de noi,precum ingerii vor purta in sufletul lor,sufletele noastre,ale acelor care am trudit acolo.Cineva a mai si muncit in TARA ASTA.Ramane ceeace pe un monument al eroilor din 1916 din multe localitati din ROMANIA scrie:Spuneti generatiilor viitoare ca noi ne-am facut suprema datorie pe campul de lupta!

    Apreciază

  3. nartip zice:

    -*- Sugestie:
    -Gasiti in arhiva Primariei si la Nuclearelectrica HOTARAREA nr.750/05,07,1990 semnata de catre PRIM-MINISTRU Petre Roman si in tabelul nr.1 Gasiti LISTA lucrarilor conexe obiectivului Centrala Nuclearooelectrica Cernavoda.Acolo in lista bifati obiectivele realizate incepand cu cele enumerate de la pct.12 in continuare.Acela a fost punctul zero in dezvoltarea orasului Cernavoda de azi si asi vrea sa mai traiesc odata o asemenea stare de desvoltare si a altor localitati din Romania.
    -Acest gen de stari si evenimente in viata unei natiuni imi sustin mie foarte ridicat simtul NOSTALGIC.Nostalgia unor realizari in folosul oamenilor,fara culoare de partid de niciun fel,cu deosebire acum cand nimeni nu mai este obligat sa faca parte din vreun partid asa cum am fost noi obligati.Iar „guralivilor” le voi spune ca avem in casa noastra,a familiei mele,Certificat de Luptator Anticomunist al parintilor nostri,carora li s-a confiscat averea si s-a „prestat” cu darzenie un „cincinal” la canal.
    -Ei -parintii nostri-au devenit AMINTIRE,iar noi – urmasii lor-am facut ceeace trebuia pentru TARA.Putem spune precum Alexandru Macedon,ca sa fim ingropati cu mainile afara pentru ca sa vada lumea ca nu am luat nimic cu noi,iar copii care se nasc azi in blocurile construite de noi,precum ingerii,vor purta in sufletul lor,sufletele noastre,ale acelora care am trudit acolo.Cineva a mai si muncit in TARA ASTA.Ramane ceeace pe un monument al eroilor din 1916 din multe localitati din ROMANIA scrie:Spuneti generatiilor viitoare ca noi ne-am facut suprema datorie pe campul de lupta!Pare patetic,sau unora,emfatic,dar fiecare sa aduca argumentul realizarilor sale si sa arate blocul zidit de el sau strada sau…
    -Si daca nu gasiti acea hotarare,la Primarie-Menat Aledin-scrietimi si va o trimit eu prin e-mail.Am o copie intr’o mapa pe care o iau in brate cand ma doare inima-adevarat- si-mi trece…

    Apreciază

  4. medgidia13 zice:

    -A murit Ciupilina?El,sotul ei,se numea ionescu Ion,turnator de serviciu la secu.Eram „subiectul” lui principal,urmarit pas cu pas.”Ciupilina” era porecla nevestisi,pe care nu stiu cum o chema,Intrebati rudele,vecinii,prietenii si aflati cine o cunoaste pe „ciupilina”,dati-mi de stire si va spun o poveste adevarata cu ea.Astept cu nerabdare,nartip

    Apreciază

  5. Ioan Buruiana zice:

    A exiztat o ciupilina .Au exzistat si secu . Au fost si mai sunt putini Cernavodeni si proveniti dar nationalisti Romani care cu pricepere si profesionalism au aratat lumi capitaliste si neocapitaliste care nedesconsidera ca am fost comunisti 50% cu carnete PCR,ca natia ROMANA stie sa faca bine orsice fel de lucrare (sub apa ,pe apa ,peste apa,sub pamant ,pe pamant,peste pamant si in aer) si foarte folositoare omeniri ,fara satina cont de re ligia, culoare sau politica nationala statala. DECI NU A CONSTRUIT p.c.r. CI MINTEA SI MAINILE NATIEI ROMANE !!! A M CONSTRUIT ROMANESTE,FRUMOS ,REZISTENT,MINUNAT CA ceilalti SA NE ADMIRE!!! BRAVO ROMANE!!! BRAVO ROMANIA!!!

    Apreciază

  6. Pingback: 5 asezari românești mai vechi decât piramidele egiptene - Xplorio

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s