Corespondentul The New York Times, relatare de la Tchernavoda

În plin război ruso-turc, în anul 1877, război pe care românii în vor numi mai târziu „Războiul de Independenţă”, un corespondent al celebrei publicaţii „THE NEW YORK TIMES” poposeşte pentru două zile la Cernavoda. Reporterul ne prezintă ultimele momente ale stăpânirii otomane de aproape patru secole. Mai puţin de trei luni mai târziu, la 14 Iulie, un detaşament condus de colonelul Rajevski, şi făcând parte din Corpul XIV al armatei ruse conduse de generalul Zimmerman, iau cu asalt oraşul care fusese însă în prealabil părăsit de trupele turceşti. Iar la 17 Noiembrie anul următor, armata română intră în Cernavoda unde este întâmpinată cu mare bucurie. Se spune că preotul Chirescu şi mai mulţi cetăţeni ai oraşului au aşteptat cu “pâine şi sare” trupele româneşti la intrarea dinspre Seimeni. În oraş rămâne staţionat Regimentul 4 Linie şi se organizează un Stat Major.

FROM TCHERNAVODA TO MATCHIN

SPECIAL CORRESPONDENT’S TRIP THROUGH DOBRUDJA – BOAT RIDING ON THE DANUBE – THE TURKISH GARRISONS AT IMPORTANT CROSSINGS – NOTES FROM THE FRONT

From Our Special Correspondent

„Tchernavoda, Sâmbătă 26 Mai 1877

Plecând cu trenul de la Kustendjie la ora 11, am sosit la Tchernavoda la ora 1 dupa-amiază. Am tras la singurul adăpost din întreaga zonă care este hotelul companiei de căi ferate şi care este chiar peste drum de staţia de tren. Nu sunt prea multe de spus despre hotel, mai ales ca în vremurile astea tulburi este foarte greu să găseşti adăpost undeva. Hotelul este de asemenea un loc de întâlnire al ofiţerilor staţionaţi în zonă. Oamenii din zonă sunt nişte indivizi foarte de treabă, puţin prea preocupaţi cu băutul de „mastic” (nr. un lichior de origine balcanică), dar au fost, fără excepţie, foarte primitori cu mine. În zonă sunt aproximativ 1200 de soldaţi din care 150 de cavalerie şi mai multe baterii de artilerie.

În cele două zile în care am stat aici au mai sosit o mulţime de recruţi, în special tătari, şi nici unul dintre ei mai mare de 18 ani. Unii dintre ei abia puteau ţine o armă. Motivul pentru asta este faptul că tătarii peste 25 de ani, veniţi in Imperiul Otoman după Războiul Crimeei, nu au voie să se înroleze în armata sultanului, ci numai cei nascuţi în imperiu.
 photo Untitled_zpsnci1rwyi.png
Fortificaţiile otomane ale localităţii sunt practic inexistente. I-am făcut o vizită comandantului garnizoanei din Tchernavoda, Ali Riza Pasha, care afişează un aer de superioritate. Sosiseră în oraş 500 de circazieni care doreau să discute cu pasha, dar acesta nu a dorit să îi primească, şi i-a refuzat grosolan, trimiţându-le doar vorbă să işi ia armele şi mâncarea aranjate pentru ei şi să plece. Am considerat asta ca fiind o politică proastă, pentru că circazienii sunt voluntari care nu primesc nicio plată din partea sultanului, işi aduc caii lor de acasă şi sunt foarte dispuşi să lupte. […]

În timp ce scriu asta se aud împuşcături pe unul din dealuri, se pare că se trage în vapoare ce au găsit vânt favorabil şi încearcă să meargă în aval pe Dunăre, ceea ce noaptea este interzis.

Intenţionez să merg mâine la Medjidieh dar celebrul vas Arcadia doar ce a sosit în oraş şi cred că pot ajunge mâine în schimb până la Hârşova către care există cursă regulată. L-am rugat pe căpitan să mă ia la bord şi a promis că o va face. […]”

The New York Times, June 24, 1877

 photo New-York-Times-Logo_zpsntxax1x3.jpg

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Istoria Orasului și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s