Despre numele oraşului Cernavoda – partea a II-a

Despre numele, şi mai ales originea numelui, oraşului Cernavoda s-a discutat şi încă se mai discută foarte mult. Cum povesteam în articolul precedent (de revăzut AICI), teoria iniţială şi încă singura teorie oficială (alături de idioţenia existenţei unui anume „Cerna” care a domnit pe undeva si a fost un „vodă”) legată de numele oraşului era aceea că denumirea „slavonă” de Cernavoda (Czernawoda, Cerna Voda) a fost dobândită la mijlocul secolului al XIX-lea în timpul construcţiei căii ferate Constanţa-Cernavoda. Sunt însă o mulţime de alte surse documentare ce menţionează numele actual cu multe secole înainte ca englezii de la Compania DBSR să aducă muncitori de origine slavonă în zonă.

În cercetarea întreprinsă legată de acest subiect am avut în permanenţă supriza să găsesc menţiuni din ce în ce mai vechi ale numelui de „Cernavoda”.
 photo 525127_392556917452848_1259758795_n_zps8ef1f4e3.jpg
Cea mai veche astfel de menţiune îi aparţine unuia dintre cei mai mari istorici români, şi anume Nicolae Iorga. În cartea sa Documente şi cercetări asupra istoriei financiare şi economice a Principatelor Române, publicată în anul 1900 la Bucureşti, profesorul Iorga aduce în discuţie mai multe documente medievale din cele două ţări române, dar şi o serie de documente de la Istanbul: „Prin îngrijirea legaţiei române din Constantinopol se copie şi se traduc, dintr-un registru al Porţii, acte privitoare la relaţiile noastre cu turcii: nu relaţiile de războiu […], nici accidentele prefacerii domniilor, ci fapte mărunte, de toate zilele, din acelea care, adunându-şi la un loc neînsemnătatea alcătuiesc o istorie de o mai mare însemnătate şi de un interes mai puternic decât cronologia stăpânirilor sau faptele luptelor. […]

Cele mai multe din aceste porunci ale Sultanilor sau Vizirilor – căci aşa sunt toate – aparţin secolului al XVI-lea, celei de a doua jumătăţi, şi în special întâielor decenii,  două decenii dintr’însa, Domniilor din neamul Lăpuşenilor în Moldova, iar în Ţara Românească urmaşilor din sângele lui Mircea Ciobanu. […]”[1]

Între documentele otomane traduse de Nicolae Iorga cu ajutorul oficialilor români din Turcia, se află două dispoziţii ale sultanului care prezintă marele interes pentru noi şi care pot reprezenta prima atestare documentară a oraşului şi mai ales a numelui. Primul dintre aceste documente menţionează:

„Iunie 1568. Către deosebiţi cadii din Rumelia: când trec turmele de oi din principate, destinate hranirii Constantinopolei, gelepii le iau în cale: ceia ce nu pot face decât când oile şi caprele au fost cumparate de ei cu bani. Către cadiul din Cernavoda, pentru că Petru Vodă s-a plâns de un anume Mehemed, care, zicându-se a fi fost prădat de un sat, care-i iea 3000 de chile de sare, o sută de vite mari şi 10.000 de aspri, se răzbună. El iea lui Nicolae Armaşul din Târgovişte o mie de galbeni şi douăzeci de stofe, ucide pe pârcălab şi alţi locuitori creştini ai oraşului; nu vrea să vie la Divan. Pretinzând şi datorii mai vechi decât domnia lui Mircea, Sultanul porunceşte că fără ordin special de la dânsul, să nu se cerceteze fapte mai vechi decât cincisprezece ani. […]”[2]

În cadrul administraţiei otomane existau regiuni administrative asemănătoare judeţelor de astăzi numite sangeac care la rândul lor erau împărţite în mai multe regiuni mai mici numite kadiluk şi în fruntea cărora se afla un Kadiu sau Cadiu. Cadiul îndeplinea în mare parte un rol de judecător-primar având atribuţii atât în ceea ce priveşte judecarea unor fapte civile sau religioase, cât şi aplicarea unor măsuri administrative. Aflăm astfel, din documentul tradus de Nicolae Iorga, că la Cernavoda exista în anul 1568 un Cadiu care primea indicaţii scrise direct de la cancelaria sultanului şi căruia i se cere în mod expres să rezolve conflictul semnalat sultanului de către „Petru Vodă” (domnitorul Ţării Româneşti rămas în istorie ca Petru cel Tânăr şi care a domnit între 1559 şi 1569).

Despre unul dintre cele două ”personaje” aflate în conflict, „Nicolae Armaşul din Târgovişte” aflăm din cartea Relaţiile comerciale ale Ţerii Româneşti cu Ardealul până în veacul al XIII-lea a lui Ştefan Mateş, ca deţinea moşii întinse în apropierea Târgului de Floci la sud de vărsarea râului Ialomiţa în Dunăre.[3]

Cel de-al doilea, „Mehemed” era probabil unul dintre proprietarii de pământ de pe malul dobrogean al Dunării cu care „Nicolae Armaşul” intră în ceea ce am numi astăzi un conflict comercial.
 photo 534448_392559550785918_59816325_n_zpscfde71c3.jpg
Doar două luni mai târziu de la Constantinopol sosesc noi indicaţii către cadiul din Cernavoda:

„Către cadiul de Cernavoda, pentru un evreu al mazilului Petru-Vodă, care evreu se întoarse fară voie la Nicopol cu şese care de bani şi vase. – Către guvernatorul din Salonic: pentru un Evreu ce furase lucruri ale mazilului Petru Vodă. Către cadiul din Cernavoda, care să cerceteze pentru „creştinul anume Iani Vistierul, al lui Petru-Vodă mazilul.”[4]

Avem astfel in faţă ceea ce am numi astăzi un „mandat de aducere” sau „o dare în urmărire generală”. Sultanul otoman, la sesizarea protejatului său de pe tronul Ţării Româneşti, anunţă astfel autorităţile de la Cernavodă şi Salonic să facă cercetări cu privire la prinderea acestui evreu căutat de către Petru Vodă. Cel mai probabil existau informaţii că cel cautat fusese văzut în aceste două locuri.

Putem spune astfel că documentele traduse şi publicate de către Nicolae Iorga constituie cea mai veche menţionare a oraşului Cernavoda. Sau, cel puţin cea mai veche menţionare pe care am putut să o identificăm până astăzi. Pe lângă simpla menţionare a numelui, aceste documente ne oferă şi o imagine a importanţei pe care localitatea o avea în cadrul administraţiei otomane a Dobrogei şi a faptului că Cernavoda nu era doar micul „sat de la vărsare” (Bogazköy) , ci o comunitate importantă.

Va urma.

G.H.

 

[1] Nicolae Iorga – Documente şi cercetări asupra istoriei financiare şi economice a Principatelor Române, Institutul de Arte Grafice Eminescu, Bucureşti, 1900, p. 174

[2] Idem, p. 179

[3] Ştefan Mateş – Relaţiile comerciale ale Ţerii Româneşti cu Ardealul până în veacul al XIII-lea, Tipografia W. Krafft, Sighişoara, 1920, p. 152

[4] Nicolae Iorga – Documente şi cercetări asupra istoriei financiare şi economice a Principatelor Române, Institutul de Arte Grafice Eminescu, Bucureşti, 1900, p. 182

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Istoria Orasului și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Despre numele oraşului Cernavoda – partea a II-a

  1. Eugen Bud zice:

    Cred ca ati complicat lucrurile… In trecut a existat un brat al Dunarii care se varsa in mare si incepea cu lacul Carasou sau Carasu (a se vedea harta lui Guillaume de L’isle din 1703). Cara su inseamna apa neagra in turca si s-a transformat in Cerna voda adica apa neagra in bulgara. Probabil primii locuitori ai localitatii au fost predominant bulgari ceea ce aste absolut firesc dpdv istoric.
    Practic, Canalul Dunare-Marea Neagra este realizat aproape in totalitate pe vechea vale Carasu.

    Apreciază

    • cernavodean zice:

      Pe Valea Carasu nu a fost niciun „brat al Dunarii” in ciuda faptului ca erau unele elemente care sugerau acest lucru si unii dintre primii vizitatori straini au presupus asta. Au existat mai multe studii care au incercat sa demonstreze acest vechi brat al Dunarii, din pacate chiar constructia Canalului Dunare-Marea Neagra si structura geologica intalnita in partea de est a Dobrogei au negat aceasta supozitie. RAUL Carasu pornea din lacul Carasu (LANGA MEDGIDIA)si curgea de la est la vest si se varsa in Dunare. Numele localitatii nu a fost niciodata Carasu, ci cum ziceam in turca „satul de la varsare”.
      Cat despre bulgari… Cel mai vechi recensamant dateaza din 1850 si in acel moment erau 5 familii de bulgari in localitate, fiind depasiti si de un numar de 7 familii de italieni.”Dpdv istoric” nu a exista niciun sat locuit majoritar de bulgari pe malul Dobrogean al Dunarii. Poate doar „dpdv al unei istorii bulgaresti” 🙂

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s