Despre numele oraşului Cernavodă

Despre numele oraşului Cernavodă s-a discutat în mai multe rânduri şi s-au făcut adesea diferite confuzii şi speculaţii. În urma unei discuţii de pe grupul de Facebook Orasul Cernavoda, am decis să revenim asupra acestui subiect şi să aducem ceva mai multe informaţii şi precizări.

După cum bine ştiţi, prima formă de organizare atestată pe teritoriul oraşului Cernavodă este cetatea Axiopolis. Şi legat de numele cetăţii şi despre originea acesteia există mai multe teorii, însă până astăzi niciuna clară şi bazată pe dovezi concrete. Singura dovadă certă asupra numelui cetăţii Axiopolis rămâne Tabula Peutingeriana, o hartă a drumurilor din Imperiul Roman, şi care este datată ca fiind din secolul al III-lea d.Chr., dar nici măcar data realizării acestei harţi nu este cunoscută cu exactitate şi stârneşte dispute între istorici.

În cadrul proiectului “Thraco-Daco-Moesian Languages”, Sorin Olteanu, face o analiză aprofundată a originii numelui Axiopolis. Extrem de interesantă este identificarea domniei sale a asemănării dintre Axiopolis-ul dobrogean şi râul Axios-Vardar din actuala FYROM şi Macedonia grecească, subliniind originea tracică a numelui:

“Toate izvoarele dau, cum am văzut, forma ξιοπολις-Axiopolis, cu excepţia textului procopian în care găsim ξοπα. Încă din 1929 Jokl susţinea autenticitatea acestei forme (în 1957 şi Detschew, Sprachr. 285, preciza “keine Korruptel”), care de altfel nu a fost contestată de niciunul dintre editori. Marea majoritate a cercetătorilor moderni, şi în special a lingviştilor, în virtutea unei etimologii frumoase (v. mai jos), dar categoric greşite, consideră că varianta originară va fi fost tocmai ξοπα, în vreme ce ξιπολις nu este decât o grecizare a acesteia, ori chiar a unui diminutiv autohton *Axiupula. Nu am însă nicio îndoială că, aşa cum a arătat sec I.I.Russu, în realitate ξοπα este o foarte explicabilă alterare a lui ξιπολις, anume o întregire incompletă sau greşită a unei abrevieri ξιπλ, pe care savantul clujean a presupus-o prin analogie cu abrevieri asemănătoare existente în manuscrisele greceşti, şi chiar în cele procopiene[…].

Pentru Detschew, ξιοπολις este grecizarea formei trace, prin apropierea de gr. ξιος “demn de, valoros” şi πλις “oraş”. O explicaţie şi mai elaborată a dat Vl. Georgiev, care presupunea că ξιοπολις ar reprezenta grecizarea unui *Axiupula, un diminutiv al lui ξοπα. Oricât de tentante, aceste explicaţii sunt doar speculaţii bazate pe o formă incertă şi pe întâmplarea că numele modern înseamnă “apă neagră”. Acest fapt nu poate fi însă invocat ca argument statistic, fiindcă multe hidronime aveau în vechime acest sens, ca de pildă celticul Tamesas (Tamisa/Thames), lat. Tiberis (Tibrul), dacicul Tibisia (Timiş), tracul Axios (Vardar). Acesta din urmă era şi numele râului dobrogean, cum reiese limpede dintr-un text al lui Cl. Aelianus (Nat.Anim. 14.25): Μυσο…τος πρς τ Πντ μοι νει τος κτω…τος ρακλεας πλησον φημ κα τν ξου ευμτων[9] Mysienii…cei de la Pont, vorbesc de cei de jos [=din Moesia Inferior]…cei de lângă Heraclea şi de lângă apele Axios-ului. Pornind de la acest text, Dinu Adameşteanu identifica în 1976 această Herakleia cu Axiopolis. Russu (gran 88), deşi respinge autenticitatea formei Axiopa, consideră totuşi că numele Axios este trac, nu iranic, şi că această etimologie ar explica şi de ce el se întâlneşte şi în extrema cealaltă a teritoriului limbilor trace, unde era numele mai vechi al r. Βαρδουριος, azi Vardar. Numele Axios vine din IE *-ks(e)y, aşa cum am arătat mai sus. Chestiunea paternităţii lui lingvistice se rezumă deci la întrebarea: este forma Axio- o evoluţie tipic iranică (aşa cum găsim în numele vechi al Pontului Euxin, adică ξεινος), sau poate fi şi trac? Faţă de etimonul său IE, numele Axios prezintă o singură modificare (exceptând finala morfologică), anume evoluţia fonetică a lui [](sonanta nazală în poziţie vocalică) la [a]. Dar această evoluţie se petrece şi în greacă şi – după toate probabilităţile – şi în tracă, astfel încât nu există nici un element care să ne oblige să atribuim acest nume limbilor iranice. Asemănarea formală cu iranicul Axi- se poate foarte bine explica prin apartenenţa ambelor familii de limbi la grupa satәm a limbilor IEne, motiv pentru care şi eu mă raliez opiniei lui I.I.Russu.”

În aceiaşi ordine de idei putem semnala şi oraşul grecesc modern Axioupoli, oraş situat pe marginea râului mai sus menţionat şi a cărui traducere din limba greacă ar fi chiar “oraşul de pe Axio”.  Axiopolis ca fiind “oraşul de pe Axio” este şi teoria cea mai larg aceptată despre numele cetăţii, dat fiind menţionarea în mai multe documente antice a râului Carasu cu numele de “Axio”.

Există o idee greşit enunţată că localitatea ar fi purtat în timpul dominaţiei otomane din Dobrogea numele de Bogazköy. Numele de Axiopolis va fi păstrat pentru a desemna localitatea de la confluenţa râului Cara-Su (Axio) cu Dunărea până târziu în secolul al XVIII-lea. În anul 1388, cronicile bulgare menţionează o luptă a armatei domnului muntean Mircea cel Bătrân împotriva turcilor în apropierea cetăţii Axiopolis. Apoi acelaşi nume apare şi într-o relatare maghiară din secolul al XV-lea care enumeră cetăţile turceşti de pe malul drept al Dunării atacate în anul 1461 de către Vlad Ţepeş, dar şi într-o cronică maghiară care vorbeşte despre acţiunile lui Mihai Viteazu asupra cetăţilor dunărene. Astfel că, observăm cum cronicarii vremii păstrează pentru localitatea din zona actualului oraş Cernavodă vechiul nume antic multe secole după curerirea de către turci a Dobrogei.

Prima menţiune a numelui de Bogazköy apare într-un document administrativ al domnului fanariot Alexandru Ipsilanti, în anul 1777. În acest an domnul Ţării Româneşti face mai multe donaţii bisericilor româneşti din Babadag şi Bogazköy. Nicolae Iorga îl identifică în cartea sa “Drepturi naţionale şi politice ale românilor în Dobrogea” pe episcopul Neofit din Bogazköy “care în 1770 traducea cărţi din greceşte în româneşte” şi căruia se pare că îi erau adresate donaţiile lui Ipsilanti Vodă.

Spre deosebire de numele cetăţii Axiopolis, originea numelui de Bogazköy pare mult mai evidentă. Termenul de “Bogaz” este foarte întâlnit în Dobrogea şi în toate fostele teritorii aflate sub dominaţie otomană, iar în limba turcă modernă termenul “boğaz” însemnând “gât”. Termenul nu se referă însă la “gât” ca parte anatomică ci desemnează o zona de vărsare a unui râu sau mai degrabă o zonă în care “apa trece dintr-o parte în alta”, o “gură de vărsare” cum am zice în limba română. Astfel că, adăugând terminaţia “köy”, care înseamnă “sat”, obţinem o traducere destul de exactă în limba română ca fiind “Satul de la Vărsare” .

De menţionat şi existenţa unui sat din centrul Turciei de astăzi care poartă numele de Boğazkale dar care până de curând era cunoscut tot sub numele de Bogazköy şi care în mod suprinzător se află într-o zonă plină de situri arheologice fiind construit în imediata apropiere a fostei capitale a Imperiului Hitit, popor considerat de mulţi istorici strămoşii populaţilor traco-getice de pe actualul teritoriu al României.

Teoria celor mai mulţi istorici dobrogeni de astăzi privind numele actual de “Cernavoda” se leagă de construirea liniei ferate Constanţa-Cernavodă. La 1 septembrie 1857 Sir John Trevor Barklay, un investitor englez, acţionând în calitate de reprezentant al unui grup londonez format din Thomas Wilson, Cunard, Price, Paquet, Lewis şi Newall a încheiat o înţelegere cu guvernul turc, obţinând permisiunea de a construi o cale ferată între Constanţa şi Dunăre, de a exploata porturile şi gările şi de a administra activităţi de import-export din Dobrogea. Astfel ia naştere „Danube and Black Sea Railway Kustendje Harbour Company Limited care avea să înceapă în primăvara anului 1858 construcţia căii ferate care avea să lege după numai doi ani Dunărea şi Marea Neagră. La construcţia acestei căi ferate compania engleză ar fi adus mai mulţi muncitori slavi (bulgari, sârbi, ruşi) care au transformat “Cara Su” turcesc în “Czerna Woda” folosind această denumire pentru întreaga vale a râului nu doar pentru “satul de la vărsare”. Ambele denumiri pot fi traduse în limba română cu “Apa Neagră”, supranume câştigat probabil datorită mâloasei văi a râului.

Această teorie a muncitorilor slavi de la calea ferată englezească, teorie unanim acceptată până astăzi, nu stă însă în picioare dacă luăm în calcul următoarele aspecte: în primul rând compania engleză îşi numeşte linia ferată Kustendje-Czernawoda încă din “ziua 1” a începerii proiectului, deci dinainte de aducerea acestor muncitori slavi şi în al doilea rând există mai multe documente care menţionează numele de “Cernavoda” sub diferite forme încă cu mai mulţi ani înaintea începerii construcţiei căii ferate.

Cea mai veche menţionare a numelui de “Cernavoda”, pe care am putut sa o găsesc până acum, este dintr-o însemnare a unui ofiţer rus în timpul războiului ruso-turc din 1828-1829. Ofiţerul menţionează că armata ţaristă a pătruns în Dobrogea în iunie 1828 pe un pod de pontoane undeva în apropierea localităţii Czerna Woda şi s-au îndreptat apoi spre sud pentru a ataca Silistra. În timpul acestui război ruso-turc din 1828-1829 în Dobrogea au existat confruntări militare foarte importante, multe dintre ele având loc în apropierea localităţii. Opinia mea este că cel mai probabil din această perioadă datează numele slavon de “Cernavoda”, fiind logică traducerea în limba rusă a turcescului Bogazköy. Rămâne însă să descoperim pe viitor dacă există şi menţiuni mai vechi de anul 1828 al acestui nume.

În anul 1841 celebrul scriitor danez Hans Cristian Andersen, călătoreşte prin Dobrogea şi menţionează: „Carele care îi purtau bagajele de la Constanja la Cerna Voda erau mânate de ţărani români în cojoace grele de oaie cu pălării de pâslă neagră, a cărei umbră uriaşă le atârna pe umeri ca o umbrelă”.

O menţiune importantă, anterioară construcţiei căii ferate Constanţa-Cernavodă, o constituie documentele constructorilor francezi care lucrează în anul 1855 la construcţia drumului Constanţa-Rasova şi despre care am vorbit mai pe larg în articolul: Comuna Rasova. Încă de la primele schiţe ale drumului, oraşul este menţionat cu numele de Chernavoda.

O altă menţionare a unei variaţii a numelui de “Cernavoda” o întâlnim şi la pictorul francez Charles Doussault care publică în revista L’Illustration din 24 Iunie 1854 un desen intitulat La Danube et la Muraille de Trajan à Tchernavoda. Traducerea titlului fiind: Dunărea şi zidul lui Traian la Tchernavoda.

Un alt aspect important este folosirea în perioada 1890-1950 în documentele oficiale a patru forme ale numelui: Cerna Voda, Cernavoda, Cernavodă sau Cerna-Voda. De asemenea, din documentele interbelice studiate pot sublinia folosirea frecvetă a formei Cerna Voda, şi astăzi existând cetăţeni mai în etate ai oraşului care au menţionat pe certificatul de naştere această formă a numelui. Mai jos puteţi vedea o carte poştală din anul 1938 în care autorul menţionează locaţia cu Cerna Voda, pe cartea poştală este imprimat numele de Cernavodă iar ştampila poştei Cerna-Voda.

Nu cunosc cu exactitate momentul adoptării oficiale a formei Cernavodă, însă cu siguranţă s-a produs după anul 1950. Sperăm că cercetări viitoare vor reuşi să stabilească cu exactitate anul în care a fost adoptat numele slavon al oraşului. Şi poate eventualele cercetări ale documentelor din arhiva primăriei vor stabili momentul în care s-a adoptat forma oficială de Cernavodă ca nume al oraşului nostru.

 G.H.

 

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Altele și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Despre numele oraşului Cernavodă

  1. o prezentare interesanta pe care nu o stiam !cunosc multe locuri din cernavoda fiind orasul in care m am nascut si orasul copilariei mele .am intrat pe harti si am vazut multe schimbari !casa in care m am nascut exista asa cum am lasato in 1968 sper sa mai vad o data acele locuri si prietenii citi au mai ramas !

    Apreciază

  2. Pingback: Despre numele oraşului Cernavoda – partea a II-a | Cernavoda Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s