Din nevoile Cernavodei

Photobucket

Faţǎ de numǎrul sufletelor care locuiesc întrânsul, orǎşelul Cernavoda se prezintǎ foarte bine înainte de rǎzboiul mondial.

O activitate vie comercialǎ şi industrialǎ face ca starea locuitorilor sǎi sǎ fi înfloritoare. Afarǎ de industria existentǎ mai funcţionau 4-5 agenţii de navigaţie.

Din pǎcate, actualmente criza ne-a lovit din plin. Puternica rafinǎrie de petrol nu mai existǎ de mult, iar zidurile clǎdirilor ei s-au desfǎcut şi vândut în oraş. Fabrica de ciment urmând cale progresului s-a automatizat, întrebuinţând numai o micǎ parte din personalul de altǎdatǎ; iar fabrica de şuruburi se luptǎ din greu cu dificultǎţile generale ale comerţului.

Portul se astupǎ din an în an mai mult cu pǎmânt şi nisip adus de creşterea apelor şi vapoarele de mǎrfuri se opresc din ce în ce mai rar pe la noi.

Dar acestea sunt cauze de ordin general contra cǎrora cu greu am putea lupta.

Sunt o serie de alte cauze ale relei stǎri a Cernavodei, care s-ar putea remedia mai uşor. Avem de pildǎ reaua stare a şoselelor din prejurul Cernavodei, care fac pe sǎtean sǎ ne ocoleascǎ.

De pildǎ şoseaua Hârşova, care este numai pânǎ la Seimenii-Mari. Şoseaua Silistra este pânǎ la Aliman cea mai proasta şosea din judeţ.

Nu s-ar putea face oare aceste şosele pe lângǎ cursul Dunǎrei, cel puţin de la Rasova la Cernavodǎ şi de la Seimenii-Mari, la Cernavoda, ca sǎ evite dealurile ce fac pe sǎteni sǎ fugǎ de oraşul nostru?

Afarǎ de acestea s-au înfiinţat oboare de cereale la Mircea-Vodǎ şi satul Dunǎrea, care fac ca ţǎranii sǎ aducǎ mai puţin pe la noi. Ei sunt atraşi de apropierea acestor oboare, însǎ iau seama la faptul cǎ acolo gǎsesc numai unul sau doi negustori, care le plǎtesc mai puţin pentru produsele lor decât la Cernavoda unde gǎsesc mai mulţi cumpǎrǎtori.

În aceastǎ ordine de idei semnalǎ proiectul transformǎrii actualului obor de ceriale în parc sportiv, sau ceva asemǎnǎtor, şi mutarea oborului într-un anumit teren de la marginea oraşului.

Ne facem ecoul multor glasuri de cetǎţeni şi arǎtǎm pe aceastǎ cale cǎ se face o mare gresealǎ dacǎ se vandalizeazǎ acest plan deoarece el paralizeazǎ activitatea comercialǎ şi aşa distrusǎ de criza economicǎ mondialǎ. Este drept cǎ actualul obor se prezintǎ foarte urât şi cǎ impresioneazǎ urât cǎlǎtorul care vine de la garǎ cu trǎsura, dar aspectul lui s-ar putea schimba cu foarte micǎ cheltuialǎ. Terenul s-ar putea înǎlţa şi pava şi-n locul actualelor gherete oribile, comuna sǎ construiascǎ o frumoasǎ clǎdire de zid cu adevǎrate ateliere de fierǎrie, roţarie şi tâmplǎrie, cu dependinţe pentru ucenici. Jumǎtate din obor, unde va fi oborul de ceriale, sǎfie despǎrţit de cealaltǎ jumǎtate, ca sǎ stea cǎruţele ce vin dela ţarǎ.

În oraş ar trebui fǎcute încǎ multe lucruri; un palat comunal, o halǎ curatǎ de alimente, o nouǎ baie publicǎ etc. Nu trebuie sǎ ne lǎsǎm doborâţi de nǎpasta mondialǎ şi sǎ redǎm oraşului frumuseţea şi dezvoltarea de nu mai târziu cinci sau zece ani.

G.S. Kalamarǎ

Publicaţia Danubiu Nr. 7 Duminicǎ 17 Martie 1935

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Istoria Orasului și etichetat , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s