Anghel Saligny – din înţelepciunea inginerului – partea a II-a

Tunelul “Anghel Saligny” – Constanţa

 

După finalizarea şi inaugurarea Podului de la Cernavodă în 1895, inginerul Anghel Saligny se îmbarcă într-o altă “temerară expediţie tehnică”: Tunelul feroviar Palas – Portul Constanţa. Photobucket

Artizanul portului modern şi al întregii infrastructuri feroviare, Anghel Saligny, a conceput tunelul pentru a facilita accesul trenurilor în şi dinspre portul Constanţa, în condiţiile în care traficul portuar era din ce în ce mai mare. Construcţia în sine ar reprezenta o provocare şi la ora actualã. Din 1896 şi pânã în 1900 s-a sãpat şi s-a zidit un tunel drept (în aliniament), pentru cale feratã dublã, pe douã fire. Are o lungime de 490 de metri, o lãţime de 8,36 metri şi o înãlţime la cheia de boltã de la nivelul superior al traversei (NST) de 6,15 metri. Pentru cã în urmã cu mai bine de 100 de ani, pentru construcţii nu exista soluţia betonului armat.

Anghel Saligny a utilizat metoda romanã: bolta, picioarele şi nişele amplasate în interior din 20 în 20 de metri sunt construite dintr-o cãptuşealã de cãrãmizi (mai corect-moloane fasonate), legate cu mortar şi întãrite de un radier din beton cu o grosime de pânã la 30 de centimetri, aşezat pe un pat din blocaj de piatrã. Nişele au trezit dintotdeauna suspiciuni, astfel încât cu timpul a ajuns sã se creadã inclusiv cã sunt tuneluri secrete utilizate de unitãţile militare din apropiere.

Tunelul lui Anghel Saligny a facilitat zeci de ani traficul a milioane de tone de mãrfuri. Încet-încet, locul locomotivelor cu aburi a fost luat de cele Diesel, mult mai puternice, cantitatea de bunuri transportate prin port a necesitat din ce în ce mai multe garnituri de marfã, pânã în anii ’70, când s-a construit noua cale de acces de cale feratã, pe linia 814 Constanţa – Palas – Caraiman – Kilometrul 5. Photobucket

Chiar şi aşa, o parte din circulaţie încã s-a mai desfãşurat prin vechiul tunel care strãpunge faleza portului şi asta pânã la inundaţiile din 1992, moment în care a trecut cãtre port şi ultima garniturã de marfã. Malul taluzat al debleului (construcţia asemãnãtoare unui şanţ, în care era amplasatã linia feratã) a fost mãturat de puhoaiele de apã pe porţiuni imense, iar apa a acoperit liniile, aducând tot pãmântul de pe maluri.

Tronsonul a devenit impracticabil, iar tunelul a fost închis circulaţiei. Ce nu au putut distruge vibraţiile miilor de trenuri, în 60-70 de ani, au desãvârşit apa şi mâna omului. Practic imposibil de conservat, structura de rezistenţã a lucrãrii de artã a început sã fi sãpatã de apa ploilor şi de cea infiltratã, în vreme ce greutatea imensã a tuturor clãdirilor şi construcţiilor de deasupra, amplasate fãrã prea mult discernãmânt se dovedeşte a fi o povarã periculoasã, pe zi ce trece. A mai fost nevoie de ingeniozitatea hoţilor de cupru, fier de şinã şi de traverse pentru ca tabloul sã fie complet. În afara tunelului, iarba, stuful şi arborii sãlbatici au pus stãpânire pe întreaga zonã, iar în interior, bucãţile de moloane au început sã cadã peste resturile de şine, peste canalele de drenaj şi peste mâlul adus de ploi. Photobucket Distrugerea este aproape încheiatã. În interior, din pereţi şiroiesc adevãrate izvoare de apã, cu miros de canalizare şi petrol.

Practic, pe porţiuni de sute de metri curg adevãrate râuri, însoţite de miasme insuportabile. Este nevoie sã utilizezi masca de gaze. Peste tot, bucãţi desprinse de moloane, în vreme ce altele sunt îmbrãcate cu muşchi. Pe mijlocul tunelului, canalul de colectare şi evacuare, lat de peste jumãtate de metru este plin de noroi. Mai mult, apa din exterior a adus cu timpul, de afarã şi „urme“ ale civilizaţiei. La vreo 300 de metri distanţã de la intrare, printre cârpe, gãleţi strâmbe, resturi menajere, apar şi pungi de plastic ale unor bomboane turceşti, populare pe la începutul anilor ’90. Afarã, la intrare, oamenii din casele de deasupra aruncã în prezent sticle de plastic de bere, de doi litri.

Tunelul aparţine Regionalei CFR Constanţa şi în prezent dã serioase bãtãi de cap. Nu atât pentru circulaţia feroviarã, absorbitã eficient de cealaltã rutã de acces în port, cât pentru pericolul reprezentat pentru tot ce se aflã deasupra. Soselele şi construcţiile apasã peste bolta din ce în ce mai nesigurã a tunelului, existând riscul prãbuşirii. CN CFR analizeazã acum cererea Primãriei Constanţa prin care tunelul din vecinãtatea Gãrii, care fãcea legãtura cu portul Constanţa, sã treacã în patrimoniul municipalitãţii. În demersul înaintat reprezentanţilor CFR, se aratã cã toţi consilierii locali s-au pronunţat în favoarea preluãrii tunelului.
Photobucket
Surse din cadrul Primăriei Constanţa spun că existã douã motivaţii care au determinat municipalitatea sã cearã achiziţia tunelului: pe de o parte, consolidarea falezei (tunelul strãpunge faleza, la o adâncime de 15 metri pe sub linia feratã, şoseaua Mangaliei, bulevardul 1Mai şi Spitalul CFR), iar pe de altã parte se studiazã posibilitatea redãrii lui circulaţiei rutiere, în eventualitatea dirijãrii camioanelor grele care intrã sau ies din portul Constanţa. În orice caz, specialiştii recomandã pãstrarea şi consolidarea cât mai urgente în cazul tunelului.

Cristina State

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Podul de la Cernavoda și etichetat , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Anghel Saligny – din înţelepciunea inginerului – partea a II-a

  1. medgidia13 zice:

    -Am fost acum cativa ani si ce am vazut in zona m-a ingrozit.Am si filmat acolo inclusiv faleza pornind din port pana la Prefectura.Mizerie de nedescris,distrugerei de maluri,depozite de gunoi menajer si moloz pe pofta indivizilor.Din partea Primariei nici cel putin un panou de atentionare/avertiazare.Pusesem pe un blog al meu si am avut atatea incercari de blocare incat am renuntat si am scos clip-ul dupa ce l-am dat spre stiinta pe unde am putut,inclusiv la Prefectura,care pentru mine s-a dovedit ca este inutila ca forma de conducere teritoriala.
    -Eu crezand ca reprezinta Guvernul in teritoriu,am primit raspunsuri de tot rasul,ne autentificate,cu cate o mazgalitura la semnatura,fara antet,stampila si nominalizarea celui care a „mazgalit” acea semnatura.Se afisa ca vine de la Cabinetul Prefecturii…

    Apreciază

  2. medgidia13 zice:

    -Daca tunelul CFR este in asemenea stare,ce se poate spune despre cel care subtraverseaza str.care merge in Km.5 plecand de la gara catre malul marii.Arata la fel,de iti este frica in miezul zilei sa mergi pe acolo catre mare.Preferi sa ocolesti sau sa traversezi pe locuri nepermise.
    -Iar eu stiu sigur ce sume imense de bani se trec in evidenta contabila a primariilor la capitoul intretinerii acestor obiective,ca sursa sigura de la buget cu prevedere sigura,concreta,dar doar hartii si banii merg in vilele alesilor.Peste tot.
    -Intreaga tara a devenit un maidan fara stapan pe care fiecare se comporta dupa pofta inimii sale.Daca reclami la politia locala dai peste firma lor,ca si in alte „zone” de (in)competenta legala.Eu am primit raspuns acum cativa ani de la „patroana” unei bojdeuci de chiosc infect,cand am atentionat-o: ce daca ma reclami,tot la „noi” ajunge.Barbatusau lucra la politie…
    -Nu numai eminnetnul inginer constructor Anghel Saligny,ci,toti OAMENII mari ai tari noastre,ar muri din nou daca ar vedea unde am ajuns.Se adevereste vorba lui Nicu Ceausescu,cum ca nu vom fi in stare sa dam cu var ce s-a construit in „comunism”.Eu adaug ca nu reusim sa tinem „in picioare” ce am construit cu truda si chinurile noastre.Am muncit cate 16 ore pe zi pret de 8 platite si luate in considerare la pensie si am ajuns sa trecem cu sfiala pe langa ce am cladit.
    -Eu in Cernavoda am „plecat” de la podul de lemn – pe care l-am reconstruit -peste canalul vechi si am iesit la pensie de la CNE,Centrul de Pregatire Personal,unde era la intrare in Cernavoda anilor ’80 Statuia din lemn a marinarului la timona,cu peste 5000 de apartamente in supraveghere de santier,dupa 28 de ani de munca in Cernavoda.Si nu numai acolo-in Cernavoda- spiritul si personalitatea lui Anghel Saligny mi-a fost calauza si stea in credinta mea in profesionalism.Si mi-am facut datoria.Cer scuze pentru „infierbantare”,dar asi dori ca si voi -tinerii- deveniti „infierbantati” in credinta ,speranta si vointa de a va face voua si copiilor vostri o viata demna.Cu respect,nartip

    Apreciază

  3. Alexandru Ridiche zice:

    Inca de mic copil am calatorit de nenumarate ori pe ruta cfr Bucuresti -Constanta, in drum spre Litoralul Romanesc care ma atragea in mod deosebit. In mod special imi placeau nespus de mult calatoriile cu trenul dar si trenurile in general, astfel ca pana in prezent, daca as fi scris undeva intr-un asa- zis „Jurnal de Calatorii” doar calatoriile spre Litoral si retur, as fi complectat pana acum cel putin un roman. In mod deosebit am remarcat ca intre Fetesti si Cernavoda, au existat pana in 1969 trei poduri cfr peste Dunare care se numeau : Borcea, Dunarea ( viaduct) si Cernavoda. In vara lui 1969, s-a intamplat ca pe viaductul cfr ” Dunarea care se afla deci intre Borcea si Cernavoda,sa calatoresc cu trenul pentru ultima oara, intrucat ulterior a fost desfiintat in urma asanarii acelei zone.treceam. De atunci l-am mai vazut expus in apropierea caii ferate, pana cand a fost complect demontat si transportat de acolo pe portiuni .Eu sunt pasionat si de imagini si de poze, am colectionat si poze cu podurile Cernavoda si Borcea si alte poze interesante, dar pe nicaieri nu am gasit nici macar o poza, de nici un fel cu acest viaduct ( de fapt era tot un pod cfr),nu am gasit nici macar in cele mai bune arhive. Tinand cont ca si acest pod ( viaductul cfr „Dunarea”), a facut parte din marea si valoroasa creatie a renumitului inginer roman Anghel Saligny, este extrem de surprinzator dar si nedrept faptul ca aceasta lucrare nu a putut fi pastrata intr-un fel si conservata cat de cat. Poate aflam vre-o explicatie in acest sens, dar eu as fi extrem de fericit daca l-as mai vedea macar o data intr-o poza. E foarte greu sa de „desparti” de lucrurile care ti-au incantat copilaria si tineretea. Cu mult respect, Alexandru–ridichealex@yahoo.com

    Apreciază

    • cernavodean zice:

      Ma bucura comentariul dumneavoastra pentru ca am si eu mai multe nelamuriri legate de „ce-a de-a treia piesa” a complexului de poduri. V-am trimis pe mail o poza sa imi confirmati sau infirmati teoria.

      Apreciază

  4. CRISTIAN IANCU zice:

    Buna seara tuturor si va urez din inima La Multi Ani si multe succese in continuare ! Felicitari pentru acest site exceptional pe care l-ati realizat ! Am o mica problema. Sunt nepotul domnului care a scris mai sus > Alexandru Ridiche, iar din diverse motive, la data cand dansul a scris aici acest comentariu eu nu eram conectat la Internet. Va pot spune cu certitudine, suta la suta ca dansul are dreptate si iata de ce. Dl. Alexandru s-a nascut in 1956 si a apucat sa si calatoreasca de cateva ori cu trenul pe acest pod aflat la vremea reespectiva in zona statiei CFR Dunarea > inainte de Cernavoda, sens spre Constanta. Eu m-am nascut in vara lui 1975 iar pana pe la inceputul anilor 90′ am apucat si eu sa vad acest pod expus jos dupa demontarea lui din 1969. El era expus jos, in partea dreapta a liniei ferate careia, dupa asanarea complecta a Baltii Iezerului, terasamentul CFR fusese construit in forma de rambleu. La inceputul anilor 90′ ultimele piese ( tronsoane ) ale fostului pod-viaduct au fost si ele demontate si transportate de acolo, iar terenul a fost degajat in totalitate. In schimb am avut in fiecare an surpriza sa constat ca tot a mai ramas cate ceva din marea constructie feroviara de altadata. In primul rand terenul aflat in zona Statiei CFR Dunarea, tot in partea dreapta ( sens spre Cernavoda Pod ), configuratia dar si alcatuirea lui > se mai vad sporadic si acum unele resturi ale fostilor piloni ale fostului pod >, tradeaza faptul ca acolo a existat odinioara un pod, al doilea ca lungime dupa Cernavoda, pod care impreuna si cu cel de la Borcea sau Podul De La Fetesti, reprezinta doar o mica parte din creatia nemuritorului inginer roman Anghel Saligny. Eu atat am avut de spus. Inchei aici urandu-va cu multa sinceritate si prietenie, sanatate, fericire si implinirea tuturor idealurilor ! Cu mult respect, Cristian.

    Apreciază

  5. CRISTIAN IANCU zice:

    Multumesc mult de tot ! Exceptionala lucrare, chiar si puctura fiind sau cu atat mai mult ! Acum pot fi si eu mai linistit. Mai am ceva care sunt sigur ca v-ar interesa. In Romania mai exista un pod exact la fel cu fostul viaduct Dunarea. Aceeasi configuratie, constructie, asamblare de piese, aceleasi forme, aceeasi lungime chiar ( ! ). Nu puteam crede ca pot exista doua lucruri identice. Podul cu pricina se numeste Podul de la Slatina si este tot opera lui Anghel Saligny. Doar de curiozitate daca doriti sa intrati pe Facebook in grupul numit CRSTI GROUP–ROMANIAN SEASIDE, A GREAT FASCINATION ( linkul este : http://www.facebook.com/groups/561949380500297/ ) unde eu am format un fel de club cu toti admiratorii Dobrogei si ai Litoralului Romanesc si unde avem destule postari si despre Cernavoda si imprejurimile sale. Va asteptam cu mult drag si prietenie !

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s