Dr. Abraham (Aby) Irwin Bolton

Primul medic al oraşului Cernavodă şi reputată personalitate medicală a Dobrogei

Ce s-a întâmplat cu adevărat în jurul anului 1850 la gurile Dunării, în regiunea Mării Negre, ca să motiveze numeroşi oameni calificaţi şi energici din aproape toate ţările Europei de Vest să se stabilească aici, chiar pentru întreaga lor viaţă?

Unul dintre cele mai izbitoare şi mai grăitoare exemple îl reprezintă acela al unui tânăr ofiţer prusac, în vârstă de doar 27 de ani, care a decis, fără prea multă ezitare, să preia conducerea unei ţări îndepărtate şi oarecum „exotice”, noua Românie unită, dar nu încă complet independentă: Prinţul Karl von Hohenzollern, viitorul Rege Carol I al României (1839-1914). Nu este cu nimic exagerată ipoteza potrivit căreia Prinţul Karl von Hohenzollern a ajuns, până la urmă, cel mai bun Rege al României din toate timpurile.

Oare câţi tineri vest-europeni în vârstă de 27 de ani, fie ei ofiţeri sau nu, fie ei prinţi sau nu, ar accepta, astăzi, cu atâta curaj, o asemenea misiune de o viaţă, una covârşitoare, într-o regiune îndepărtată a lumii, chiar dacă azi vorbim, în mod recurent, despre ceea ce este fixat îndeobşte prin termenul de „globalizare”?

Nu poate fi subliniat îndeajuns faptul că acest „trend” al mijlocului de veac XIX nu era valabil nicidecum doar pentru Prinţi şi Regi! Dimpotrivă, numeroşi vest-europeni calificaţi au decis, în mod tranşant, „să schimbe, pentru totdeauna, cerul deasupră-le”, părăsindu-şi ţările de origine, aşa cum a făcut-o şi tânărul prinţ Carol. Cele ce urmează se referă la unul dintre primii profesionişti din domeniul medicinii, şi anume medicul Abraham Irwin Bolton, M.B., B.A., L.R.C.S.I. (1838-1909), din Irlanda, care a decis să se stabilească pe malul Mării Negre, într-un loc care va deveni întocmai cel mai important port românesc: Constanţa. […]

Photobucket

Abraham (Aby) Irwin Bolton s-a născut în Dublin (Irlanda), la data de 26 martie 1838, ca al şaselea copil din cei nouă ai preotului anglican Lyndon Henry Bolton şi ai soţiei acestuia, Anna Maria (născută Bourne). […]

„Aby” Bolton a fost educat, precum alţi numeroşi băieţi de familie bună din Dublin-ul acelor ani, într-o şcoală particulară – cea a lui Heazle – şi a fost admis, la vârsta de 17 ani, în data de 02 iulie 1855, ca „pensionar” (adică, o persoană care plătea o taxă fixă anuală) al celui mai renumit colegiu universitar din Irlanda, „Trinity College” (T.C.D.) din Dublin (la vremea respectivă, cu un nivel al pregătirii studenţilor de talia colegiilor universitare engleze din Oxford şi Cambridge. A. I. Bolton a obţinut licenţele de “B.A. – Bachelor of Ars” în anul 1860 (filosofie, teologie), precum şi “M.B. – Bachelor of Medicine” (ştiinţe medicale), în anul 1861, în paralel obţinând, în 1860, şi licenţa Şcolii Superioare de Chirurgie (una dintre puţinele de acest gen din întregul Imperiu Britanic), adică “Royal College of Surgeons in Ireland” (L.R.C.S.I.). Există indicii potrivit cărora, puţin mai târziu, A.I.Bolton şi-a completat studiile medicale şi în Franţa, la Paris. […]

Găsesc de cuviinţă să insist, în felul acesta, asupra calificărilor profesionale înalte ale lui Abraham I. Bolton, cu scopul declarat de a rectifica, pe această cale, în locul, în numele şi în memoria lui, o serie de afirmaţii denigratoare şi tendenţioase, publicate în România, prin care se pretindea faptul că Bolton nu ar fi fost un medic calificat. În cele ce urmează, voi aprofunda această tematică. Mai mult decât atât, prin prezentul studiu, încerc să infirm repetările succesive, care încă mai apar ocazional în diferite materiale mai vechi sau mai recente cu privire la istoria locală a Constanţei, repetări succesive care se referă în acelaşi mod incorect şi nedrept la medicul şi la chirurgul Abraham Irwin Bolton, bazându-se orbeşte pe aceleaşi surse profund îndoielnice. […]

Începând cu data de 08 octombrie 1861, Aby Bolton a servit, pentru aproape un deceniu, în calitate de medic chirurg militar naval în Marina Militară Regală Britanică. În momentul înrolării sale, Aby Bolton a fost înscris în evidenţele militare ale Marinei Regale ca având licenţa în domeniul medicinei („M.B.”, „Bachelor in Medicine”), precum şi licenţa în arte (filosofie, ştiinţe umaniste, teologie – „B.A.”, „Bachelor of Arts”). Gradul său militar în marină, cel puţin la începutul serviciului, a fost acela de „Chirurg Adjutant”, ceea ce era echivalentul gradului ofiţeresc de locotenent. Aby Bolton a luat parte, la bordul a diverse nave, la manevrele şi la campaniile Marinei Regale Britanice referitoare la Războiul de secesiune nord-american şi la Războiul revoluţionar mexican, în cadrul cărora s-a distins, în mod deosebit, prin eforturile sale depuse în vederea tratării marinarilor şi a soldaţilor îmbolnăviţi de „febră galbenă”. Potrivit dosarului său personal militar, detaliile extrem de sumare ale carierei sale în Marina Militară sunt următoarele (aşa cum au fost descrise de Roger Nixon, un cercetător profesionist, specializat în investigarea Arhivelor britanice): „Abraham Irwin Bolton a împlinit vârsta de 23 de ani, la data de 26 martie 1861, şi a obţinut înrolarea, cu gradul de «chirurg adjutant», la 08 octombrie 1861. În dosar, nu este indicat nici un loc al naşterii sale. Abraham I. Bolton a servit pe navele militare HMS «Victory»,
Photobucket
«Phaeton», «Frederick William», «Cockatrice» şi «Ganges», între 08 octombrie 1861 şi data demisiei sale din marina militară, şi anume 01 ianuarie 1871. Înainte să devină chirurg militar pe nave de război, Bolton a obţinut licenţa în arte a Universităţii din Dublin (la data de 03 august 1860), precum şi licenţa în medicină a aceleiaşi universităţi în luna iunie 1860, obţinând, de asemenea, diploma în chirurgie a Colegiului Regal de Chirurgie al Irlandei (la data de 20 august 1860). În anumite perioade ale activităţii sale ofiţereşti, Bolton a fost angajat pe uscat, cu jumătate din soldă, şi atunci şi-a declarat domiciliul, pe chitanţele de primire a remuneraţiei, la: a) 24 Lower Baggot Sreet, Dublin (1865); b) Kustendjie, Turcia (1870) [astăzi Constanţa, România]. În dosarul său personal militar, există note amănunţite asupra activităţii sale, care sunt însă prea ample pentru a fi prezentate «in extenso», dar este, poate, suficient să precizez că era foarte apreciat atât de către superiori, cât şi de pacienţii săi. Totuşi, în jurul anului 1867, Abraham I. Bolton a depus o cerere spre a fi angajat în Spitalul de uscat Haulbowline din Irlanda, ce aparţinea Marinei Militare Britanice [imediat după ce s-a căsătorit cu prima sa soţie – N. GRS], însă el n-a reuşit să obţină postul, pentru simplul motiv că acesta fusese deja ocupat. […]

Urmaşii lui Aby Bolton din România au păstrat, în familie, legenda potrivit căreia el primise, la finalizarea studiilor medicale şi de chirurgie, un post de medic la Compania Britanică de Căi Ferate (D.B.S.R.), care concesionase, în Dobrogea (pe atunci, parte a Imperiului Otoman), construirea şi exploatarea liniei ferate dintre Dunăre şi Marea Neagră. Aby Bolton se pare că ar fi refuzat acest post, pe motiv că zona „era prea barbară”. Ironia soartei a făcut ca, atunci când servea pe nava militară HMS “Cockatrice” (o canonieră cu aburi şi elice, cu un deplasament de circa 269-330 tone şi cu un motor cu puterea de 253 phi, având două tunuri, canonieră lansată pe apă la data de 29 mai 1860 şi casată în anul 1885), în Marea Mediterană, Aby Bolton a ajuns într-un conflict violent cu căpitanul vasului (probabil, A.G. Bogle, care comanda nava la începutul anului 1868), de îndată ce nava a ajuns la Constantinopol. Consulul englez din acest oraş, chemat să arbitreze conflictul, a emis o judecată simplă şi clară: nava nu poate să navigheze în continuare fără căpitan, ceea ce însemna că medicul trebuia debarcat în următorul port turcesc de pe traseul navei, şi anume Kustendjie (astăzi, portul românesc Constanţa), adică exact acolo unde medicul refuzase, iniţial, un post.

Portul Küstendjie şi împrejurimile sale, când acesta a devenit locul de reşedinţă a medicului Bolton şi al familiei sale, fuseseră, încă de la 1857-1858, readuse la o viaţă modernă (după peste 400 de ani de stăpânire turco-otomană perimată) prin activitatea companiei britanice „Danube and Black Sea Railway & Kustendjie Harbour Company Limited”, condusă de Sir John Trevor Barkley. Imediat după încheierea victorioasă a războiului Crimei împotriva Rusiei ţariste, la data de 1 septembrie 1857, Sultanul Otoman Abdul Medjid a acordat, printr-un firman, acestei Companii, – venită dintr-o Mare Britanie puternică şi aliată -, drepturile de concesiune pe 99 de ani pentru construirea şi exploatarea a celei de-a treia linii ferate construite pe întreg teritoriu Imperiului Otoman. Calea ferată dobrogeană, lungă de 65,3 km., aşa numita “Linie ferată engleză”, legând portul Constanţa (Küstendjie) cu portul Cernavodă (Bogazköy) pe Dunăre, a fost deschisă traficului la data de 22 septembrie/4 octombrie 1860, şi a fost prima linie ferată de pe teritoriul european al Imperiului Otoman.

La acea vreme, în Constanţa, erau puţini medici, între care mai important era un medic grec, doctorul carantinei, Papasaul, cu misiunea, stabilită de către autorităţile turceşti de a verifica starea de sănătate a pelerinilor musulmani ce plecau la Mecca.

Astfel, medicul Bolton a fost angajat (în locul, se pare, a unui bătrân medic italian, Lorenzoni) să asigure îngrijirea medicală a personalului şi muncitorilor Companiei de Căi Ferate Engleze. Locul de muncă, îl aduce pe medic şi la Cernavodă unde acordă asistenţă medicală şi locuitorilor, şi unde înfinţează o bibliotecă medicală cu cărţi şi reviste. Abraham Irwin Bolton devine astfel primul medic al oraşului Cernavodă şi primul care înfiinţează o farmacie în oraş.

Legenda rău-voitoare, răspândită prin unele articole de istorie locală din Constanţa, de către unii dintre competitorii săi greci – care afirmau că Bolton era un fel de asistent medical, fără pregătire superioară, care practica medicină cu destulă îndemânare, dar fără calificare şi neprofesional -, a fost, probabil, influenţată şi de faptul că medicul englez se considera suficient de calificat, conform regulilor medicale britanice, pentru nu fi foarte grăbit să obţină echivalări din partea tânărului şi dinamicului stat român, aflat în rapidă dezvoltare. Şi aceasta l-a costat o falsă reputaţie postumă îndoielnică, chiar dacă, în timpul vieţii, a fost un medic cu o bună recunoaştere printre pacienţii şi printre mulţi dintre colegii săi din Constanţa. […]

Bolton a fost unul dintre primii medici şi farmacişti calificaţi ai Constanţei moderne, cu o largă reputaţie printre locuitorii oraşului, cunoscut fiind şi ca un foarte bun chirurg. Multă vreme el a fost unul din puţinii medici – dacă nu singurul – pentru populaţia nevoiaşă, fără resurse, din Constanţa. Unii dintre pacienţii săi, turci săraci, când nu erau în stare să plătească serviciile medicului englez cu bani – întotdeauna greu de găsit -, îl plăteau cu vechi bijuterii orientale de familie, unele dintre ele de mare valoare, de care nici ei nu-şi dădeau bine seama.

Porecla medicului Bolton era „Doctor Kesedjek”, care însemna, în turceşte, „voi tăia”, probabil fiindcă era rapid în a decide să facă intervenţii chirurgicale. Colegii (şi concurenţi) săi medici, cei mai mulţi de origine greacă, l-au invidiat constant, până la punctul în care i-au contestat pregătirea medicală, diplomele şi referinţele obţinute în Imperiul Britanic.

În 1882, noul stat independent România, ce-şi realipise, după Congresul de la Berlin, teritoriul dobrogean, împreună cu portul Constanţa, reuşeşte să răscumpere această cale ferată strategică ce fusese concesionată Companiei Engleze. Cu această ocazie, Bolton a avut oportunitatea să preia farmacia Companiei engleze, care, mai târziu, a devenit Farmacia nr. 1 din Constanţa (sau „Farmacia Engleză”).

Chirurgul naval şi medicul anglo-irlandez din Constanţa a apucat să trăiască aproape toată prima decadă a secolului XX, şi a murit, ca un patriarh iubit de ai săi, în mijlocul familiei sale, deja definitiv încetăţenită în marele oraş românesc de la Marea Neagră. „La 25 mai 1909, la ora 6 p.m., părintele nostru iubit, A. Irwin Bolton, a decedat la Constanţa, după o scurtă boală, în cel de-al 72-lea an de viaţă. Bono Bolton” stă scris, de mâna fiicei lui celei mai mari, Anne Margaret (Bono), în Biblia de familie. O concluzie simplă pentru viaţa ieşită din comun a unui chirurg şi medic englez, harnic şi iubitor al familiei sale, şi adoptat cu bucurie şi cǎldurǎ de oraşul românesc Constanţa şi de întreaga Dobroge! […]

Gheorghe Radu STĂNCULESCU (Strănepot al Dr. A.I. Bolton)

Fragment din lucrarea: Abraham Irwin Bolton, un medic şi chirurg englez din Irlanda, stabilit la 1870 în Constanţa, Gheorghe Radu STĂNCULESCU

Mulţumiri speciale domnului G.R. Stănculescu pentru materialul oferit. Cernavoda Blog

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Fiii orasului și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

9 răspunsuri la Dr. Abraham (Aby) Irwin Bolton

  1. nartip zice:

    -Daca o tii asa,ai sa dai afara pe Ovidius Publius Nasso.Asta se numeste snobism draga Lungule si nu are nici in clin nici in maneca cu Cernavoda.Parol

    Apreciază

    • cernavodean zice:

      Irwin Bolton are legatura cu Cernavoda atat in clin cat si in maneca! Nu vi se pare un lucru important ca a fost primul medic al orasului si cel care a infintat prima farmacie aici? Nu vi se pare important ca omul care este considerat cel mai important medic al Dobrogei a locuit ani buni la Cernavoda? Nu vi se pare important ca la acea vreme la Cernavoda exista o farmacie in conditiile in care in Dobrogea mai exista numai inca una, la Constanta? Mie mi se pare…

      PS: Nu stiu cine este „draga lungule”… Eu sunt George 🙂

      Apreciază

  2. nartip zice:

    -Eu nu am gasit sa fi fost primul medic al orasului Cernavoda.Daca-mi dai bibliografia,am sa -mai- citesc.Farmacia aceea nu a fost a orasului,ci,a concernului strain.ORICUM,cu toate meritele sale,acest medic nu poate fi „FIU” al orasului,el neindeplinind conditiile in acest sens.Admiratia unora sau altora-inclusiv eventual a mea- nu-l poate aduce la gradul de fiu al orasului.
    -Eu nu neg omul ci calitatile suplimentare care ii sunt atribuite.Remarcam si cu alta ocazie gradul foarte desvoltat al orasului acelei vremi fata de Medgidia care ramasese un sat/comuna turcesc…dar conditiile sale de port la Dunare si interesele tarilor vestice au fost la mijloc ca doar nu venisera ei sa fericeasca populatia Cernavodei sau Dobrogei si mai ales cu petrol rafinat taman aici…”Draga Lungule”,este cel caruia i-am trimis comment-ul meu,la altul intalnit pe net.Impetuozitatea tinereasca,aveti grija sa nu va joace feste in „admiratia” voastra necenzurata/autocenzurata fata de tot ce este „dinafara/strain” pentru ca nu intotdeauna se „potriveste” cu specificul urmasilor lui Traian si Decebal…Sanatate si virtute va doresc,nartip

    Apreciază

    • cernavodean zice:

      Nu este vorba de „admiratie necenzurata” fata de tot ce este strain. Este foarte departe de mine acest „defect”. Din ceea ce am citit eu il pot „declara” un fiu al orasului si o foarte mare personalitate a Dobrogei.

      Apreciază

  3. nartip zice:

    -No comment.Fiecare cu dreptatea sa.Eu credeam ca blogul se doreste a fi al orasului Cernavoda.Dealtfel,ma intreb si intreb unde,cum,cand ai devenit „reprezentant” al Dobrogei?SPERAM CA UN COLECTIV de „blognauti” sa intretina acest blog si parerea sa fie a unui colectiv-reprezentativ din oras-care sa excluda eventualul subiectivism personal,indiferent de persoana.
    -Activitatea blogului pana in acest moment nu justifica „increderea” de „REPREZENTANT” al Dobrogei si am spus asta si celor care au initiat „scorneala” cu „reprezint…”.Este un principiu de drept care trebuie indeplinit pentru a deveni reprezentantul cuiva,a ceva,…si spun asta eu ca reprezentant al Universului…Hai sa renuntam la forme fara fond.Scuzati-ma pentru deranj.nartip
    -PS:comment-ul este scris si pe blogul meu,ca toate celelalte si sper sa fie admis aici.

    Apreciază

    • cernavodean zice:

      🙂 Domnule Pitran, eu zic ca exagerati deja… Incercati sa recititi comentariul meu, ca din cauza greselilor mele gramaticale probabil ca nu l-ati inteles… Spuneam despre doctorul Bolton ca este un reprezentant al Dobrogei, nu despre mine sau despre altcineva 🙂

      Apreciază

      • nartip zice:

        -Eu nu gasesc raspunsul pentru cine dintre locuitorii de atunci ai orasului Cernavoda a venit doctorul asta,ca s fie caracterizat asa-primul doctor…-
        -Exagerare ca sa parem altfel.La adus firma streaina pentru firma si tot ea la si platit.O fitratat si alti oameni inafara muncitorilor d la rafinarie,e posibil.DAR NU a fost medicul orasului.
        -Nu consemneaza asta documentele vremii in mod explicit.Despre asta era vorba.Am fost indemnat de cativa cunoscuti din Cernavoda sa dau acest raspuns si repet ca renunt la polemici pe asemenea teme.Ar fi un fel de dialog al surszilor.

        Apreciază

  4. virgil antonow zice:

    Bine, de acrod. Atunci cine era medicul orasului?

    Apreciază

    • ghoerghe radu stanculescu zice:

      Nu era vorba de vreo rafinarie, D-le Pitran, ci de o cale ferata !!

      Dar vreau sa comentez fraza ”am fost indemnat de cativa cunoscuti din Cernavoda sa dau acest raspuns”, coroborat cu fraza din alt comentariu al Dvs. anterior, si anume, ”daca o tii tot asa il dai afara pe Ovidius Publius Nasso; asta se numeste snobism…”

      Oare de ce? pentru ca Bolton era englez si nu avea sange de … Traian? Ovidiu o fi fost cumva mai ”localnic dobrogean” decat dr. Bolton, cand a venit in exil tocmai de la Roma?

      Dar, dincolo de glume retorice, acei ”cativa cunoscuti” ar trebui rugati sa renunte la a se agata de istoria (prost) invatata la scoala, si sa aiba curiozitatea sa afle, ”fara ura si patima”, ce si de ce s-au intamplat lucrurile asa cum s-au intamplat in trecutul recent al Dobrogei.

      Ca sa fiu mai clar, nu stiu cate merite o fi avut Ovidiu in actuala situatie urbana si industriala a Cernavodei, Medgidiei (apropos, denumirea acestui oras vine de la un sultan otoman, Abdul-Medjid; ce-o fi rau in asta?) si a Constantei. Dar aceste localitati isi datoreaza renasterea moderna, in sec. XIX (la un peste un mileniu si jumatate dupa Ovidiu), englezilor de la Compania de cai ferate (unde a lucrat o perioada si dr. Bolton, dupa care s-a stabilit definitiv, ca medic, la Constanta, unde a si murit).

      Evident, e nevoie sa mai puneti ”burta pe carte”, sa cititi mai multa ”bibliografie” (asa cum bine spuneti!),si sa lasati de-o parte, Dvs. si cei ”cativa cunoscuti” ai Dvs., cliseele ”nationaliste”, gen ”Romania Mare” sau securisto-cripto-comuniste, si asta, poate, si numai pentru a va pune ceva mai mult mintea si curiozitatea in miscare !

      Cu stima,
      Gheorghe Radu Stanculescu

      nartip :-Eu nu gasesc raspunsul pentru cine dintre locuitorii de atunci ai orasului Cernavoda a venit doctorul asta,ca s fie caracterizat asa-primul doctor…–Exagerare ca sa parem altfel.La adus firma streaina pentru firma si tot ea la si platit.O fitratat si alti oameni inafara muncitorilor d la rafinarie,e posibil.DAR NU a fost medicul orasului.-Nu consemneaza asta documentele vremii in mod explicit.Despre asta era vorba.Am fost indemnat de cativa cunoscuti din Cernavoda sa dau acest raspuns si repet ca renunt la polemici pe asemenea teme.Ar fi un fel de dialog al surszilor.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s