Cernavodă – geografie si geologie

În cursul quaternarului, horsul Dobrogei se ridicase peste nivelul mării cu mult mai mult decât se află astăzi. Concomitent cu această înălţare, teritoriul actualui oraş Cernavodă trece printr-o perioadă glaciară specifică munţilor înalţi şi nordului Europei. În această perioadă s-a produs eroziunea ce a creat actualele văi înguste şi întortocheate ale zonei cernavodene.

Reprezentativă este celebra vale Carasu, prin curgea un râu care se vărsa în Dunăre. În epoca de strălucire a cetăţilor greceşti de la Pontus Euxin, râul din valea Carasu purta
Photobucketnumele de Axios, de unde şi numele cetăţii din apropierea sa, Axiopolis (polis-ul de pe Axios).

Mai târziu, pe această vale, intre Medgidia şi Cernavodă, s-a format un lac mare şi adânc, pe care în antichitate navigau corăbii. În secolul XVIII lacul Carasu comunica cu Dunărea printr-o gură numită “Bogaz”, iar în partea de Nord-Est a gurii de vărsare exista “Satul de la Vărsare”, pe turceşte Bogazschioi.

Până în 1862, când englezii au construit un dig la gura văii, în vederea construirii căii ferate Constanţa-Cernavodă, lacul Carasu se întindea pe toată valea până la Alacap (Poarta Albă). După construirea digului, lacul s-a transformat în baltă, s-a micşorat şi fiind acoperit de plante a devenit o imensă mlaştină. Cu timpul, mlaştina cu stuf din vecinătatea satului Bogazschioi a dispărut, iar în locul care acum 150 de ani era fund de baltă, astăzi este centrul oraşului cu eternele sale probleme cauzate de faptul că se află sub nivelul Dunării.

După cum ştim, incepând cu jumătatea secolului XX, pe valea Carasu a fost construit Canalul Dunăre-Marea Neagră.

« Oraşul Cernavodă este aşezat pe malul drept al Dunării, la gura văii Carasu şi este situat în partea vestică a judeţului, spre vest de oraşul Constanţa. Comunele învechinate sunt : Seimenii-Mici, la 5 Km, spre N.E. ; Cochirleni, la 8 Km, spre S.V. ; Siliştea, la 15 km, spre N.E. ; Tortomanu, la 14 Km, spre E. şi Ştefan cel Mare la 5 Km E.

Hotarul comunei : Plecând de pe malul drept al Dunării din dreptul ostrovului Troina, pe lângă cherhanaua satului Seimenii Mici, din locul unde se varsă printr-o gârliţă lacul Purcăreţ, hotarul se îndreaptă spre S.E., mai întâi pe lângă malul vestic al lacurilor Purcăreţ şi Ramadan, pe la poalele nordice ale dealului Cernavoda, pâna la poalele dealului Dermengiului, de unde se îndreaptă spre E. până la malul lacului Ţibrinului, de-a lungul văii Ţibrinului. De aici se îndreaptă spre N.E. suind dealul Carpat Doga, până în vârful lui cel mai înalt, apoi se îndreaptă spre E, scoborând dealul Carpat Doga până în valea Geabac Ceair. De aci se îndreaptă continu mai întâi spre S.V., scoborând dealul
Photobucket
Geabacului, după care tae valea geabacului şi şoseaua judeţeană Cernavodă – Carol I şi se urcă pe muchia dealului Oba – Bair, pe care o urmează spre S.E. până la vârful Malacia-Oba. De aci se indreaptă din nou spre S.V. coborând din dealul Oba-Bair şi urmând Valea Oba-bair urcă coastele dealului Ceacâr-Aga-bair, după care se îndreaptă spre S.E, coborând dealul sus numit în valea Ceacâr-Aga-bair, până la valea Carasu […]

Forma acestui hotar este aceea a unui trapez neregulat, a cărui bază este îndreptătă de la vest spre est. Lungimea totală a hotarului este de aproximativ 54 de Km.

Solul este în general accidentat, mai cu seama în partea vestică, pe malul dunării şi la Vest de calea Carasu. În această parte a comunei, ridicăturile şi depresiunile de natura pietroasă şi stâncoasă, unele acoperite de verdeaţă, fâneţe, păşuni, altele înclinând la soare vârfurile lor goale, ascuţite şi roşiatice, se îngrămădesc unele într’altele, formând pe alocuri nişte dealuri cu totul neregulate.

Dealurile care brăzdează teritoriul oraşului sunt : Dealul Cernavoda Nord (107m) dominând oraşul dinspre nord; dealul Dermengiului (108m) la N.E.; dealul Oba-Bair (126m) la Est, prelungindu-se şi in interiorul comunei cu dealul Turcului la est de oraş (121m) ; dealul Bechir-Aga-bair spre S.E cu 114 metri […] pietroasele dealuri Cara-Durac-bair (88m) ; Armutbe-Culac-Bair (78m) şi Carasu-Bair (82m) care brăzdează hotarul la sud, dominând Dunărea, calea ferată şi oraşul. Văile sunt numeroase, unele mici şi întortocheate, cum sunt cele cuprinse mai cu seamă în depresiunile pietrosului masiv de pe malul Dunării, altele sunt mai mari şi mai regulate. Cele mai însemnate sunt : Valea Carasu, care se întinde de la SE spre NV ; valea Bachir-Aga-Culac, ce se află la est pe hotar ; şi Valea Geabac-Culac, adiacenta sa la NE, valea Cişmelei, formată din valea Turcului, unită cu calea Bechir-Aga-Gilcazar, prin interiorul comunei, deschizându-se în valea Carasului la poalele Dealului Sari-Burun. »[1]

[1] Marele Dictionar Geografic al României, George Lahovari, C.I. Bratianu si Gr. Tocilescu, 1898-1902

G.H.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Geografie și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s