Eu când vreau să fluier… Merg la Topalu!

Zilele trecute minunatul meu loc de muncă ma făcut să ajung la aproximativ 25 de km de Cernavodă, în comuna Topalu. Am mai fost de câteva ori în zonă dar acum m-am hotărât să scriu câte ceva despre această comună aflată în aval de Cernavodă pentru că am aflat că aici a avut loc de curând un eveniment „la modă” în această perioadă.

Cum spuneam, comuna Topalu se află la 25 de kilometrii de Cernavodă şi la aproximativ 20 de Hârşova. Este compusă din satul Topalu şi micuţul satuc Capidava. Prima atestare documentare a localităţii datează din secolul XVII iar numele se pare că se trage de la numele unui cioban turc care a şi-a stabilit târla în această zonă cuvântul “topal” însemnând „şchiop”.

Primul strat de populatie il constituie dicienii, populatie romaneasca autohtona a Dobrogei. Este unul dintre putinele sate din Dobrogea in care intalnim ca nume de familie Dicianu. Peste ei au venit cojianii din Ialomita, apoi mocanii. Multi dintre mocani s-au imbogatit, dar nu pe seama oilor, ci a cailor. Se zice chiar ca unii aveau 800-900 de cai, adevarate herghelii, pe care luau bani buni la Budapesta, pe Don, la Viena, la Constantinopol.

Documentele cartografice ale epocii amintesc componente ale comunei localitatile Hasanesti si Balabanu. Aceasta din urma, prin 1828-1829 avea identitate proprie si era format din 23 de case. La 1849 avea 8 case de rusi si 60 moldoveni.

Mai intai geograful Peters, apoi Ion Ionescu de la Brad amintesc satul ca fiind romanesc.

In documentele publicate de Tudor Mateescu – Documente privind istoria Dobrogei 1830-1877, Bucuresti, Directia Generala a Arhivelor Statului, 1975, doc. 69, 86, 113, 138, 194, 215.- avem acoperita cu onomastica corespunzatoare in perioada 1841-1866. Inca o data, impotriva realitatilor istorice dominate predomina bejenia romanilor din Topalu din dreapta Dunarii spre stanga ei.

La 1871, conform lui Nicolae Balasescu, cel caruia ii datoram una din primele lucrari asupra Dobrogei moderne, Topalu avea 220 de familii romanesti si in ciuda primejdiilor pe care le-au trait locuitorii acestui sat din partea turcilor in timpul razboiului din 1878 pe motiv ca i-ar fi ajutat pe rusi este amintit de Stefan Fianu intre marile sate romanesti de pe malul Dumarii.

Nici unul dintre batranii satului nu pot spune cand a fost facut acesta. Spun numai ca in timpul ciumei din Muntenia, probabil ciuma de la 1718-1730, locuitorii romani de pe stanga Dunarii au fugit pentru ca ii izola in colibe in insulele formate de Dunare, unde s-au stabilit, formand sate. Romanii din Facaieni, Gaita au fugit in Balabanu, o insula pe Dunare in dreptul satului Topalu.[1] (Mai multe detalii despre istoria localităţii pe http://primariatopalu.ro)
Photobucket

De numele familiei Vintilă se leagă patrimoniul cultural al comunei. Dinu si Sevasta Vintilă au înfiinţat prima şcoală din Topalu. Fiul celor doi profesori, Gheorghe Vintilă, nu a îmbraţişat profesia părinţilor şi a dorit să devină medic. După câteva zeci de ani de carieră, a reuşit să strângă o colecţie impresionantă de tablouri şi obiecte de artă. Pe cele mai multe le-a cumpărat, iar o parte i-au fost făcute cadou chiar de autorii lor, prieteni buni cu medicul. În 1960, doctorul a donat localităţii întreaga colecţie, precum şi casa bătrânească.

Muzeul din Topalu deţine în patrimoniu 228 de lucrări de pictură, sculptură şi grafică, creaţii ale marilor artişti plastici români Ioan Andreescu, Octav Băncila, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Gheorghe Petrascu, Nicolae Tonitza, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea, Theodor Aman, Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, Nicolae Darascu şi multi alţii. Expoziţia a fost amenajată în casa veche ce a aparţinut familiei al cărei nume îl poartă colecţia.

Importantul eveniment despre care vorbeam nu este punearea în valoarea a muzeului Vintilă, sau a cetăţii Capidava, ci faptul că, comuna Topalu a fost platoul de filmare pentru celebrul film „Eu, cand vreau sa fluier, fluier”.

Photobucket
Timp de câteva săptămâni, la Topalu, în livada aparţinând SC Grădina Ursului SRL, s-a turnat celebrul film premiat cu Ursul de Argint („SC Gradina Ursului – Ursul de Argint, predestinat… 🙂 ). Ferma – penitenciar în film – a fost gazda unor scene cu care regizorul şi scenaristul au impresionat juriul festivalurilor de specialitate.

Un „casting” s-a făcut şi la Topalu, de unde au fost selectate aproximativ 30 de persoane pentru figuraţie, după cum ne-a declarat viceprimarul Ion Legănel. Figuranţii au primit 40 lei pe zi pentru prestaţia lor.

Primarul Gheorghe Murat a afirmat că evenimentul a fost unul benefic pentru comunitatea locală şi pentru faptul că au fost selectaţi figuranţi din comună, dar şi pentru că, astfel, numele localităţii ar putea fi pomenit în cronicile de film. „Este prima oară când la Topalu s-a turnat un film. Ne-a făcut plăcere să fim gazdele unui asemenea eveniment”, a declarat, la rândul său, viceprimarul Ion Legănel.[2]

Poate, odată cu acest film, în sezonul estival Topalu şi Capidava vor devenii un punct de traseul “călătorilor spre mare”…

G.H.


[1] http://www.primariatopalu.ro

[2] http://www.ziuaconstanta.ro

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Altele și etichetat , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Eu când vreau să fluier… Merg la Topalu!

  1. badea_cartan zice:

    felicitari pt articol,esti un optimist incurabil si reusesti in continuare sa scrii articole super,dar atunci cand temele „roz” vor disparea vei putea sa abordezi si partile „intunecate” ale orasului,si nu are rost sa le enumar pt ca stim cu totii care sunt.felicitari inca o data si tine-o tot asa.

    Apreciază

  2. Pingback: Tweets that mention Eu când vreau să fluier… Merg la Topalu! « Cernavoda Blog -- Topsy.com

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s