Fiii Cernavodei: Stan Greavu-Dunăre

Stan Greavu-Dunăre s-a născut la data de 5 Aprilie 1905 în satul Seimeni Mari în familia modesta a ciobanului Ion Greavu şi a Cătălinei.
Photobucket
“Tatăl nostru era din Topârcea, satul bunicului lui Topârceanu, mama se născuse la Burdujani. Au venit în Dobrogea după 1878, li s-a dat pământ şi n-au mai plecat. Tata avea 15 ani când a venit oier la alde Şerbănescu din Seimeni. La 17 ani a « furat-o » pe mama. Naş le-a fost primarul din sat. Şi-a sporit gospodăria cu oi multe. Mama a avut 12 copii. Pe unii i-a secerat moartea repede. Am rămas : cel mare, Anton – grefier, Petre – cizmar cu atelier în Cernavodă, Stan a fost al treilea, apoi eu, Vasile, ultimul. Am avut şi o soră Maria, în Cernavodă, dar a murit de curând.” (Vasile Greavu, fratele lui Stan Greavu-Dunăre)[1]

Stan Greavu urmează mai întâi cursurile şcolii primare din satul natal. Dotat cu o minte ageră, cu memorie bună, cu vădite înclinaţii spre literatură, Stan Greavu recita şi scria compuneri cu multă uşurinţă. Aceste calităţi îl determină pe învăţătorul Gheorghe Robitu să-i preseze părinţii pentru a îl lăsa să îşi cotinue studiile.

În 1921 pleacă la Constanţa pentru a învăţa la Şcoala Normală, şi mai apoi la Făgăraş pentru a îşi termina studiile.

Până în 1928 îndeplineşte funcţia de învăţător-suplinitor. Paralel cu activitatea la catedră duce o intensă muncă de culturalizare a maselor, ţinând conferinţe şi devenind director-redactor la un anuar ilustrat. Munca sa de căpetenie rămâne însă culegerea materialelor privitoare la Dobrogea, străbătând în acest scop satele regiunii, citind un material imens şi întocmind monografii.

Temerara întreprindere a lui Stan Greavu-Dunăre a rămas fără precedent până în prezent. Pentru a scrie bibliografia Dobrogei a colindat peste 100 de sate dobrogene încercând să afle de la bătrânii satului totul despre fiecare comunitate dobrogeană în parte.

În 1928, Greavu pleacă la Bucureşti, se încadrează muzeograf la Muzeul de Etnografie, iar lucrarea căreia îi închinase tinereţea Bibliografia Dobrogei de la anul 425 î.e.n. până în 1928 e.n. este prezentată de prof. George Vîlsan în şedinţa Academiei de la 6 iulie 1928. În acelaşi an lucrarea este tipărită în „Memoriile secţiuni istorice”.

“A fost şi ziarist fratele meu, Stan. În bazargic a tipărit « Satinela Română », în Cernavodă scria pentru toate foile locale, la Constanţa trimitea articole la « Straja Dobrogei ». Scria şi la « Dobrogea Jună » pe vremea când apărea jumătate românească, jumătate bulgărească, la « Marea Neagră ». Prietenii săi cei mai buni erau la Constanţa : Dumitru Chirilă, Alexandru Zavrigeanu din Siliştea, Ionel Prună. Jucau piese de teatru, recitau. Era grozav în toate.” (Vasile Greavu, fratele lui Stan Greavu-Dunăre)[2]

Cel mai importantă “recomandare publică” îi este oferită lui Stan Greavu-Dunăre de marele Tudor Arghezi care publică în 1928 în Revista « Bilete de papagal », articolul intitulat “O albină într-un pustiu” :

« …Un tânăr drumeţ, negricios şi simpatic, purtătorul unui ghiozdan umflat şi al unui costum aproximativ. În satul în care ajunge, îşi deschide ghiozdanul, îşi scoate plaivazul şi din casă în casă cercetează amintirile locuitorilor bătrâni.

Din 200 de localităţi câte are Dobrogea nouă, drumeţul a străbătut o sută şi a schiţat o sută de monografii rapide, stabilind originile, succesiunile şi caracterul naţional al punctului vizitat, legalizate prin semnăturile bătrânilor localnici » (Tudor Arghezi) .

Asemeni marilor genii, Stan Greavu-Dunăre se stinge din viaţă extrem de prematur la vârsta de numai 24 de ani. Pe 10 Mai 1929 este răpus de o răceală contractată în una dintre deplasările sale etnografice în Basarabia.

“Albina dobrogeană”, bibliograful şi etnograful Stan Greavu-Dunăre, îşi doarme somnul de veci în curtea bisericii din Seimeni Mari, vis-a-vis de casa în care s-a născut, iar pe a sa cruce scrie cu litere mari : « Opera sa s-a numit BIBLIOGRAFIA DOBROGEI ».

Documente download:

Bibliografia Dobrogei –  partea I

Bibliografia Dobrogei –  partea II

G.H.


[1] [2]LĂPUŞAN, Aurelia; LĂPUŞAN,  Ştefan; BIRDA, Tiberiu, Cernavodă 1995,  Editura Mondograf – Constanţa, 1995;

CĂLINESCU, Constanţa, Reprezentanţi ai Dobrogei în ştiinţa şi cultura Românească, Constanţa: [Biblioteca Municipală Constanţa], 1969

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Fiii orasului și etichetat , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s