Fiii Cernavodei: Alexandru Claudian

Poet, filosof, sociolog, autorul unui studiu de referinţă din biblioteca de filosofie universală (“Originea socială a filosofiei lui Auguste Comte”), Alexandru Claudian s-a născut la Cernavodă, în anul 1898, la 8 aprilie. Tatăl său, Floru Claudian, participant la Războiul de Independenţă, a urmat apoi cariera militară. Timp de trei ani a lucrat în cadrul Institutului geografic al armatei, la cartografierea Dobrogei. În celelalte două războaie – campania din 1913 şi prima conflagraţie mondială – a luptat cu gradul de general. Mama, Eufimia, avea obârşie paşoptistă ceea ce explică personalitatea de mai târziu a fiului său.
Photobucket
Are o tinereţe zbuciumată şi datorită faptului că rămâne orfan de mamă de timpuriu. Face întâi şcoala militară la Botoşani, apoi urmează Facultatea de Litere şi filosofie Bucureşti, avându-i la cursuri pe profesorii Nicolae Iorga, Ovid Densuşian, Mihai Dragomirescu, Charles Drouet.
În 1922 absolvă facultatea cu “Magna cum laudae”. Funcţionează ca profesor suplinitor la mai multe licee bucureştene, publică eseuri, articole, recenzii în câteva reviste de avangardă.
În 1928 refuză seminarul de istoria doctrinelor oferit de Dimitrie Gusti, în favoare şcolii sociologice ieşene. În perioada 1934-1936 primeşte catedra de istorie a filosofiei vechi şi medievale, până în 1937, când pleacă ca bursier al statului francez la Paris, în urma publicării cărţii “Originea socială a filosofiei lui Auguste Comte”, Bucureşti, Editura Fundaţiei, 1936, 222 pag. În 1940 revine în ţară, la catedra de filosofie şi logică. Publică “Cercetări filosofice şi sociologice”, Iaşi, 1935, “Colectivismul în filosofia lui Platon”, Iaşi, 1936, “Cunoaştere şi suflet”, Iaşi, 1940.
Leagă prietenii de suflet cu Tudor Vianu, Şerban Cioculescu, Mircea Marcaş sau George Călinescu. Despre poezia sa, George Călinescu scrie în monumentala sa “Istorie a literaturii române”, Fundaţia Regală, 1941, p. 770: “Lirica sa este a unui intelectual fin, visând boema aristocratică, nutrindu-se din amintirile dulci ale anilor de studiu. Poezia aceasta apare acum suprinzător de tinerească şi vie […] Poetul repetă întâia copilărie (n.n. – petrecută la Cernavodă), când nu ştia nimic şi putea avea impresii nemijlocite, într-o poezie alertă, de o rară emoţie intimistă:

“Pe-aicea parcă-am mai trecut,
Atâtea lucruri ştiu din cărţi
Din auzite şi din hărţi
Şi parcă toate le-am văzut!
O! Vreme’n care nu citeam!
Când mă suiam, uimit, în tren

Şi când în veşnicul refren
Atâtea gânduri depănam!…”

Apud. LĂPUŞAN, Aurelia; LĂPUŞAN, Ştefan; BIRDA, Tiberiu, Cernavodă 1995, Editura Mondograf – Constanţa, 1995;

Bibliografie Alexandru Claudian:

Cercetări filozofice şi sociologice, Iaşi, Tipografia Concesionară Alexandru Ţerek, 1935;
Colectivismul în filozofia lui Platon, Iaşi, Tipografia Concesionară Alexandru Ţerek, 1936;
Originea socială a filosofiei lui Auguste Comte, Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II”, 1936;
Cunoaştere şi suflet, Iaşi, Tipografia Concesionară Alexandru Ţerek, 1940;
Prelegeri de etică (curs dactilografiat, susţinut la Iaşi între 1940-1941);
Reflexiuni asupra războiului actual, Bucureşti, Editura Tinerimea Liberă, 1945;
Antisemitismul şi cauzele lui sociale, Bucureşti, Editura Partidului Social-Democrat, 1945 (reeditare Bucureşti, Editura Albatros, 2000);
Originea socială a spiritualismului substanţialist (manuscris);
Originea socială a filosofiei lui Leibniz (manuscris)

Articole în publicaţii:

„Auguste Comte şi Restauraţia”, Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma Socială, XII, nr. 3-4, 1934-1935, pp. 462-474;
„Socrate şi politica Atenei”, Revista de filozofie, XXI, nr., 2, 1936, pp. 144-149;
„Cezar Papacostea: Platon, III Gorgias-Menon”, Revista de filozofie, XXI, nr. 2, 1936, pp. 210-212.
Reflexii asupra generaţiei nouă”, Viaţa românească, XXII, nr. 1-3, 1930, pp. 131-137;
„Maxime Leroy: Descartes, le philosophe au masque”, Minerva, III, nr. 1, 1930, pp. 142-145;
„Afinităţi între Auguste Comte şi Saint Simonieni”, Atheneum, I, nr. 1, 1935, pp. 73-93;
„Reflecţiuni asupra legilor sociale”, Ethos, I, nr. 1, 1944, pp. 37-46;
„Antiscientism”, Ethos, I, nr. 1, 1944, pp. 128-129;
„Hazard istoric sau lege socială”, Ethos, I, nr. 2-3, 1944, pp. 197-203.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Fiii orasului și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s