E poreclit GÂNDITORUL

Foarte puţini dintre “actualii locuitori ai Dobrogei” ştiu că pământurile acestei provincii “mustesc” de artefacte ale predecesorilor noştrii. De la Valul lui Traian, pe lângă care trecem nepăsători cu maşina, şi până la Monumentul de la Adamclisi sau cetăţile antice greceşti, toate aceste minunate obiective turistice sunt neglijate deşi se află chiar în proximitatea noastră. Cetăţile antice Histria, Tomis, Callatis, Noviodunum, Capidava, Axiopolis, Istria, Adamclisi, Monumentul Triumfal de la Adamclisi, Podul “Anghel Saligny”, Valul de pământ al lui Traian, Valurile de piatră ce se întind între Constanţa şi Cernavodă, sau peşteriile în care au locuit Sfântul Apostol Andrei şi Sfântul Casian, plus multe altele, fac parte din patrimoniul României şi mai ales din patrimoniul local al acestei regiuni dintre Dunăre şi Marea Neagră. Toate acestea pot fi, pentru dobrogeanul însetat de cunoaştere, excelente obiective turistice pentru o zi de duminică.

Unul dintre locurile pline de istorie ale Dobrogei este zona oraşului Cernavodă. Acest oraş se bucură de o istorie fantastică, zona sa fiind locuită încă din perioada preistorică, aici făcându-se poate cea mai mare descoperire arheologică a ţării noastre.

Majoritatea românilor au auzit de Gânditorul de Hamangia, şi mulţi dintre ei au în minte imaginea acestuia, ce a fost folosită ca simbol pentru ziare, broşuri, expoziţii, cercuri filosofice şi chiar sigle de firme. Puţin îi stiu istoria şi ce este el cu adevărat.

Cultura Hamangia se manifestă în neoliticul mijlociu, adică acum aproximativ 6000-6500 de ani, pe teritoriul Dobrogei, sudul Moldovei şi unele regiuni din Bulgaria. Populaţia corespunzătoare acestei culturi este una agricolă, sedentară, trăind în general în apropierea apelor curgătoare sau a lacurilor. În aproprierea acestor aşezări, oamenii acelor vremuri îşi înhumau morţii în cimitire, împreună cu bogate ofrande alimentare, vase fine şi figurine de teracotă (în special figurine feminine).

Unul dintre cele mai importante cimitire ale Culturii Hamangia, atât din prisma numărului de morminte cât şi a bogăţiei inventarului funerar, a fost descoperit în 1954 la Cernavodă, pe Dealul Sofia. Dintre toate cele descoperite în acest cimitir neolitic, constituie fără discuţie una dintre descoperirile excepţionale ale arheologiei româneşti.

Prima dintre figurinele descoperite reprezintă un bărbat şezând cu coatele sprijinite pe genuchi, susţinându-şi capul cu mâinile. “Atitudinea de concentrare şi meditaţie caracteristică este cu atât mai expresiv redată cu cât ansamblul corpului de bărbat nud, stilizat în volume şi planuri triunghiulare uşor galbate, constituie o compoziţie spaţială perfect echilibrată şi proporţională Prelucrarea atentă a figurii cu trăsături clar definite şi cu marcarea unor detalii expresive – cum ar fi modificarea conturului obrajilor sub presiunea palmelor – dau o deosebită expresivitate întregii creaţii. Pe lângă el, femeia, de asemenea nudă, de tipul plin, cu steatopigie şi graviditate marcate, este caracterizată prin poziţia puţin obişnuită, cu un picior întins şi altul pliat, şezând pe pământ. Lustrul puternic, brun închis spre negru, şi perfecta netezire a suprafeţelor uşor galbate contribuie, de asemenea, la detaşarea plastică a pieselor.”

Cele două figurine descoperite la Cernavodă se numără printre cele mai vechi şi mai frumoase exemple de manifestare artistică a omului, frumuseţea fiind completată de mijloacele rudimentare folosite de către autor/autori. Nu se ştie exact care era semnificaţia acestor reprezentări şi nu se ştie exact daca cele două figurine a fost concepute împreună sau separat, dat fiind că în urma alunecărilor de teren, mormintele preistorice s-au amestecat. Prezenţa femeii gravide se consideră fiind simbolul fertilităţii, astfel de statuete fiind în general obiştuite pentru cultura preistorică. Statuete ale “bărbatului” nu sunt însă ceva obişnuit, iar contemplarea acestuia şi efectele sale simbolice depăşesc cu mult cultura acelor vremuri.

Astfel că, Gânditorul de la Cernavodă este extrem de cunoscut în întreaga lumea, fiind aproape singurul artefact descoperit în România care se bucură de asemenea prestigiu. Cele două statute au fost plasate de UNESCO pe locul 5 într-un clasament al celor mai importante zece artefacte ale culturii mondiale, iar în 2000 o comisie internaţională de experţi ai NASA au hotărât ca o replică a Gânditorului să fie pusă, alături de alte nouă obiecte ce simbolizează cultura umană, în capsula sondei spaţiale Voyager IV care a plecat într-o călătorie prin galaxia noastră.

În calitate de “fiu al Cernavodei” sunt adesea revoltat când aud titulatura statuetei, intrate în limbajul uzual sub forma total greşită de “Gânditorul de la Hamagia”. Trebuie să menţionez că diferitele culturi preistorice preiau în general numele localităţilor unde au fost descoperite primele urme ale acestora. Precum culturile Cucuteni, Gumelniţa etc. , cultura Hamagia a preluat numele unei vechi localităţi din judeţul Tulcea (în prezent satul Baia), însă cele mai importante descoperiri legate de această cultură, şi implicit Gânditorul şi consoarta sa, s-au făcut în cimitirul neolitic de la Cernavodă.

Bibliografie:

Lăpuşan, Aurelia; Lăpuşan Ştefan; Birda, Tiberiu; Cernavoda 1995, Editura Mondograf, Constanţa, 1995;

Nadia Avram