Let’s Do It, Cernavodă

Doar pentru că te muţi cu 2 metri mai departe de o grămadă de gunoi când ieşi la picnic, asta nu înseamnă că mizeria nu mai e acolo. Doar pentru că alegi să te uiţi în altă parte, asta nu înseamnă că în apele râului care îţi alimentează oraşul cu apă potabilă nu plutesc zeci de mii de PET-uri şi pungi. Doar pentru că nu fotografiezi şi munţii de gunoaie când pleci în vacanţă, asta nu înseamnă că ei nu erau acolo.

Ce-ar fi să schimbăm foaia? Ce-ar fi să ne notăm în calendar o dată importantă pentru fiecare dintre noi: aceea în care sute de mii de români au spus ”Stop!” şi şi-au curăţat ţara de PET-uri, pungi şi hârtii lăsate de alţii, purtate de vânt şi apă în cele mai frumoase locuri din România? Nu ne permitem să ne cumpărăm o ţară mai curată, şi nici nu am avea cum, dar putem să o curăţăm noi! Într-o singură zi s-o curăţăm pe toată! Să ne mândrim din ziua următoare că avem o ţară curată, că am scris istorie, că am acţionat împreună măcar pentru o zi!

Iată că această zi se apropie cu repeziciune : Sâmbătă 24 SEPTEMBRIE 2011 !

Cernavodenii care doresc să participe la aceasta acţiune sunt rugaţi să se înscrie la Biroul ADPP din cadrul Primăriei sau la telefon 0241 487 124.

Copiii tăi te vor întreba dacă ai fost şi tu unul dintre voluntarii „Let’s Do It, Romania!”. O să-i spui că da, că ai fost şi tu unul dintre cei care au schimbat într-o singură zi felul în care arată o ţară, sau că era ceva interesant la TV şi ai stat acasă? Nu rata şansa de a-ţi schimba ţara!

Let’s Do It, Romania! – Let’s Do It, Cernavodă !

Mai multe informaţii despre proiectul „Let’s Do It, Romania!” puteţi găsi pe site-ul oficial: www.letsdoitromania.ro.

Cernavoda Blog

Zilele Orasului Cernavoda 2011

Programul Zilelor Orasului Cernavoda 2011

 Vineri 12 August

Ora 16.00 – Sarbatoarea Nuntilor de aur – Hol primarie

Ora 18.00 – Spectacole scena
• Muzica usoara cu interpretele Alina Serban, Alina Guzga
• Spectacol folcloric – Ansamblul folcloric Portita – Poarta Alba
• Polina Manoila
• Elly White
• AX3L MC
• PUYA
• VOLTAJ

Sambata 13 august

Ora 16.00 – Sezatoare literara. Holul primariei

Lansarea volumului de versuri Cernavoda – locul din inima mea
Lansare de carte In numele Tatalui – autor Milena

Intalniri cu scriitori si poeti dobrogeni
• Nastasia Savin – dimensiuni ale spatiului si marele razboi in romanul
romanesc interbelic
• Daniela Varvara – Inaripata
• Mirela Savin – Autobiografismul ultimului Montal

Expozitie de fotografie

Ora 18.00 – Spectacole pe scena
• Muzica usoara cu Diana Barbulescu
• Ansamblul folcloric Mugurelul si interpreti de muzica populara Pavel Stratan
• Delia
• Alex

Duminica 14 August

Ora 10.00 – Bucuria copiilor. Jocuri si concursuri pentru copii in Parcul Central (langa Stadion )
- Desene pe asfalt
- Pictura pe fata
- Concurs de rolle si skateboard
- Concurs de triciclete si biciclete

- Construim castele de nisip – copii si parinti

Invitati : Clovni, oameni pe picioroange, oameni statui.

Ora 18.00  – Scena mare – Tombola Locul deseurilor nu este in casa. Extragerea si premierea castigatorilor. Persoanele interesate se vor duce la centrele de colectatre DEEE ampalsate in fata pietelor Trust, Columabia si Unirii, Piata Faleza cu aparatele electrocasnice care nu le mai sunt necesare si vor primi un talon de participare la tombola.

Ora 18.30 – Spectacole scena
• Delia Marinciu – Cernavoda
• Trupa de dans AUDEO – Cernavoda
• Interpreta de muzica populara Angela Mogala
• Aneta Stan
• Dinu Iancu Salajan
• Jonglerii cu flacari
• Hara
• Iris

Luni 15 august

Ora 9.00 – Hramul bisericii adormirea maicii domnului – zona Columbia

Ora 12.00 – La multi ani Maria, Marioara, Mariana, Maricica, Marian, Marin si
tuturor celor care isi serbeaza ziua numelui. Primarul orasului Cernavoda Mariana Mircea va invita la o cupa de sampanie si o felie de tort.

Ora 18.00 – Spectacole scena

Doina Dobrogei – Medgidia
Plai dobrogean – Nicolae Balcescu
Viorica Flintasu
Roxana Gheorghe din Cernavoda
CVDAS si Grimy din Cernavoda
Narcotic Sound
Zdob si Zdub
Foc de artificii

 

 

 

 

 

Cernavodă – Imagini din trecut (Partea a II-a)

Cernavodă şi Podul Carol I în anul 1922

Bulevardul Carol

Soldaţi germani la Cernavodă – Iunie 1941

Moscheea de la Cernavodă la începutul secolului XX

Târgul de animale 1930

Piaţa oraşului 1920

Fântâna de la Cochirleni 1918

Cernavodă în anul 1893

© Preluare acestor imagini fără acordul nostru este strict interzisă. Pentru acord cernavodablog@gmail.com. Multumim!

 

Cernavoda Forum (http://cernavoda.forumcity.com)

Avem plăcerea de a anunţa lansarea Cernavoda Forum ! Surle ! Trâmbiţe ! Oleuri ! Tadam !
Forumul vă aşteaptă cu Mica Publicitate, discuţii şi anunţuri speciale.
Nu uitaţi că aşteptăm să ne transmiteţi eventualele sugestii pentru noi categorii şi pentru imbunătăţirea blogului şi a forumului.
Îl puteţi accesa prin click pe CERNAVODA FORUM

Cernavodă – Imagini din trecut (Partea I)

Vedere generală, astăzi zona Cartier Columbia Vedere aeriană realizată în Primul Razboi Mondial (1916-1918) Vedere pod din oraş, aproximativ 1930 Biserica Sf. Constantin si Elena, aproximativ 1925 Vedere generală oraş 1921 Zona centrală 1934 Vechea cazarmă, pe amplasamentul actului Grup Şcolar Industrial Energetic Podul “Carol I” 1919 Vedere generală oraş 1939 Armata bulgaro-germană la Cernavodă în timpul Primului Razboi Mondial Vedere pod 1945 Vedere oraş 1925 Vedere oraş de pe Dealul Nord (C)  Preluare acestor imagini fără acordul nostru este strict interzisă. Pentru acord cernavodablog@gmail.com. Multumim.

Anghel Saligny – din înţelepciunea inginerului – partea a II-a

Tunelul “Anghel Saligny” – Constanţa

 

După finalizarea şi inaugurarea Podului de la Cernavodă în 1895, inginerul Anghel Saligny se îmbarcă într-o altă “temerară expediţie tehnică”: Tunelul feroviar Palas – Portul Constanţa.

Artizanul portului modern şi al întregii infrastructuri feroviare, Anghel Saligny, a conceput tunelul pentru a facilita accesul trenurilor în şi dinspre portul Constanţa, în condiţiile în care traficul portuar era din ce în ce mai mare. Construcţia în sine ar reprezenta o provocare şi la ora actualã. Din 1896 şi pânã în 1900 s-a sãpat şi s-a zidit un tunel drept (în aliniament), pentru cale feratã dublã, pe douã fire. Are o lungime de 490 de metri, o lãţime de 8,36 metri şi o înãlţime la cheia de boltã de la nivelul superior al traversei (NST) de 6,15 metri. Pentru cã în urmã cu mai bine de 100 de ani, pentru construcţii nu exista soluţia betonului armat.

Anghel Saligny a utilizat metoda romanã: bolta, picioarele şi nişele amplasate în interior din 20 în 20 de metri sunt construite dintr-o cãptuşealã de cãrãmizi (mai corect-moloane fasonate), legate cu mortar şi întãrite de un radier din beton cu o grosime de pânã la 30 de centimetri, aşezat pe un pat din blocaj de piatrã. Nişele au trezit dintotdeauna suspiciuni, astfel încât cu timpul a ajuns sã se creadã inclusiv cã sunt tuneluri secrete utilizate de unitãţile militare din apropiere.

Tunelul lui Anghel Saligny a facilitat zeci de ani traficul a milioane de tone de mãrfuri. Încet-încet, locul locomotivelor cu aburi a fost luat de cele Diesel, mult mai puternice, cantitatea de bunuri transportate prin port a necesitat din ce în ce mai multe garnituri de marfã, pânã în anii ’70, când s-a construit noua cale de acces de cale feratã, pe linia 814 Constanţa – Palas – Caraiman – Kilometrul 5.

Chiar şi aşa, o parte din circulaţie încã s-a mai desfãşurat prin vechiul tunel care strãpunge faleza portului şi asta pânã la inundaţiile din 1992, moment în care a trecut cãtre port şi ultima garniturã de marfã. Malul taluzat al debleului (construcţia asemãnãtoare unui şanţ, în care era amplasatã linia feratã) a fost mãturat de puhoaiele de apã pe porţiuni imense, iar apa a acoperit liniile, aducând tot pãmântul de pe maluri.

Tronsonul a devenit impracticabil, iar tunelul a fost închis circulaţiei. Ce nu au putut distruge vibraţiile miilor de trenuri, în 60-70 de ani, au desãvârşit apa şi mâna omului. Practic imposibil de conservat, structura de rezistenţã a lucrãrii de artã a început sã fi sãpatã de apa ploilor şi de cea infiltratã, în vreme ce greutatea imensã a tuturor clãdirilor şi construcţiilor de deasupra, amplasate fãrã prea mult discernãmânt se dovedeşte a fi o povarã periculoasã, pe zi ce trece. A mai fost nevoie de ingeniozitatea hoţilor de cupru, fier de şinã şi de traverse pentru ca tabloul sã fie complet. În afara tunelului, iarba, stuful şi arborii sãlbatici au pus stãpânire pe întreaga zonã, iar în interior, bucãţile de moloane au început sã cadã peste resturile de şine, peste canalele de drenaj şi peste mâlul adus de ploi. Distrugerea este aproape încheiatã. În interior, din pereţi şiroiesc adevãrate izvoare de apã, cu miros de canalizare şi petrol.

Practic, pe porţiuni de sute de metri curg adevãrate râuri, însoţite de miasme insuportabile. Este nevoie sã utilizezi masca de gaze. Peste tot, bucãţi desprinse de moloane, în vreme ce altele sunt îmbrãcate cu muşchi. Pe mijlocul tunelului, canalul de colectare şi evacuare, lat de peste jumãtate de metru este plin de noroi. Mai mult, apa din exterior a adus cu timpul, de afarã şi „urme“ ale civilizaţiei. La vreo 300 de metri distanţã de la intrare, printre cârpe, gãleţi strâmbe, resturi menajere, apar şi pungi de plastic ale unor bomboane turceşti, populare pe la începutul anilor ’90. Afarã, la intrare, oamenii din casele de deasupra aruncã în prezent sticle de plastic de bere, de doi litri.

Tunelul aparţine Regionalei CFR Constanţa şi în prezent dã serioase bãtãi de cap. Nu atât pentru circulaţia feroviarã, absorbitã eficient de cealaltã rutã de acces în port, cât pentru pericolul reprezentat pentru tot ce se aflã deasupra. Soselele şi construcţiile apasã peste bolta din ce în ce mai nesigurã a tunelului, existând riscul prãbuşirii. CN CFR analizeazã acum cererea Primãriei Constanţa prin care tunelul din vecinãtatea Gãrii, care fãcea legãtura cu portul Constanţa, sã treacã în patrimoniul municipalitãţii. În demersul înaintat reprezentanţilor CFR, se aratã cã toţi consilierii locali s-au pronunţat în favoarea preluãrii tunelului.

Surse din cadrul Primăriei Constanţa spun că existã douã motivaţii care au determinat municipalitatea sã cearã achiziţia tunelului: pe de o parte, consolidarea falezei (tunelul strãpunge faleza, la o adâncime de 15 metri pe sub linia feratã, şoseaua Mangaliei, bulevardul 1Mai şi Spitalul CFR), iar pe de altã parte se studiazã posibilitatea redãrii lui circulaţiei rutiere, în eventualitatea dirijãrii camioanelor grele care intrã sau ies din portul Constanţa. În orice caz, specialiştii recomandã pãstrarea şi consolidarea cât mai urgente în cazul tunelului.

Cristina State

Miting pentru Spitalul Cernavodă

Toţi cernavodenii sunt aşteptaţi maine 08.02.2011 la mitingul organizat de salariaţii Spitalului Orăşenesc Cernavodă, împotriva deciziei Guvernului de a trece Spitalul Cernavodă pe lista spitalelor ce urmează a fi închise.

Mitingul se va desfăşura începând cu orele 15.30. Demonstranţii vor pleca din faţa spitalului şi se vor indrepta spre zona centrală a oraşului.

Este timpul să apărăm în stradă ceea ce este al nostru, spitalul clădit din efortul unor cernavodeni pentru toţi cernavodenii şi nu numai !

 

 

 

Spitalul Cernavodă în prag de desfiinţare!

Asa cum arata mai multe acte guvernamentale aparute in ultima perioada, spitalul din Cernavoda se afla pe lista unitatilor sanitare care trebuie desfiintate. Ultima propunere a  Guvernului este ca acesta sa se transforme intr-un camin pentru persoane varstnice.

Orasul Cernavoda nu este interesat de un asemenea proiect deoarece  in oras functioneaza deja o institutie similara inca din anul 2005. Caminul este un centru rezidential pentru persoane varstnice, cu o capacitate de 55 de locuri si  in prezent aici sunt gazduite doar 22 de persoane.

Referitor la Spitalul Orasenesc Cernavoda acesta deserveste atat populatia din localitate cat si pe cea din zonele limitrofe, pe o distanta de 45 de km. Vorbim despre o populatie de peste 30.000 de locuitori din Cernavoda si satele  Dunareni, Floriile, Aliman, Vlahi, Rasova, Cochirleni, Seimenii mici, Seimenii mari, Dunarea.

Este un spital nou si modern, inaugurat in 2006,  dotat cu aparatura medicala performanta (laparoscop, videocolposcop, ecograf, ecograf portabil, aparat radiolog) in care functioneaza compartimentele de medicina interna, obstetrica ginecologie, neonatologie, pediatrie, chirurgie generala, ATI, garda. Tot aici mai functioneaza Ambulatoriu integrat cu 12 cabinete de  specialitate; Spitalizare de zi; Bloc operator; Laborator analize medicale; Laborator Radiologie si Imagistica medicala, Serviciul de anatomie patologica; Compartiment de prevenire si control al infectii nozocomiale; Dispensar TBC; Farmacie. In ultimii doi ani, in urma solicitarilor cetatenilor din Cernavoda,   s-au depus eforturi pentru atragerea de cadre medicale specializate in oras astfel incat cetatenii sa nu mai fie nevoiti sa se deplaseze la Medgidia sau la Constanta.

Ne intrebam ce se va intampla cu toate aceste dotari si imbunatatiri daca spitalul se va inchide? Unde se vor duce toti pacientii care in prezent apeleaza la serviciile acestui spital?

Numarul persoanelor care solicita serviciile Spitalului din Cernavoda nu este deloc de neglijat. Numai in anul 2010 au fost spitalizate aproximativ 5000 de persoane.  Numarul consultatiilor in urgenta a fost de 11.000 iar pacientii spitalizati pentru o zi au fost 9500.

Pentru a atrage si a mentine personalul medical in oras,   Primaria si Consiliul local Cernavoda a acordat diverse facilitati (locuinte, transport gratuit, prime de stabilitate, etc.).

Conform serviciilor prestate si decontate de CJAS, Spitalul orasenesc Cernavoda acopera cheltuielile privind salariile, medicamentele, analizele si serviciile medicale, alimentele iar cheltuielile cu administrarea se suporta din bugetul local. In 2010, o cota de 12 % din bugetul spitalului a fost asigurata de bugetul local iar in 2011 participarea va fi de 22 %.

Inca de la anul trecut, primarul orasului Cernavoda Mariana Mircea a inceput demersurile pentru ca aceasta unitate sanitara sa nu fie desfiintata. Domnia sa a  avut intrevederi cu directorul Directiei de Sanatate Publica Constanta, cu Presedintele Casei de Asigurari de Sanatate, cu reprezentanti din conducerea Ministerului Sanatatii

In demersurile facute se alatura si Centrala nucleara de la Cernavoda care  sustine necesitatea functionarii in continuare a Spitalului Cernavoda, acesta deservind si anumite proceduri legate de situatiile de urgenta. Spitalul a fost construit  prin Programul Social de Urgenta aprobat prin Hotarare de Guvern,  fiind necesar in procesul de autorizare si  avand ca beneficiar orasul Cernavoda.  Mai mult decat atat, spitalul  este prevazut cu spatii pentru decontaminarea personalului CNE si populatiei in caz de accident nuclear sau urgenta radiologice.

Spitalul din Cernavoda trebuie sa ramana unitate sanitara pentru cetatenii din orasul Cernavoda si localitatile limitrofe, precum si pentru unitatile economice care isi desfasoara activitatea in oras.

Biroul de presă Primăria Cernavodă

Site Spitalul Orăsenesc Cernavodă

Poetul Alex. Macedonski la Cernavodă

Macedonski era mare şi tare în capitală. Deşi se împrietenise cu unul Papanicopol, pentru că avea o soră frumoasă ca o zână, deşi venise în Cernavoda cu geamantane de cărţi, poetul se plictisea îngrozitor şi atunci devenea şi el vânător de senzaţii. Făcea câte o farsă celor dinprejur şi se distrau cu toţii.

Pe la sfârşitul lui martie 1879 Macedonski primi o telegramă din Bucureşti, care-i vestea că pe ziua de 1 April se desfiinţează judeţul şi, deci, şi prefectura Silistrei. Amărât nu fu de această desfiinţare, ea-i deschidea perspectiva altor posibilităţi. Se gândi să facă numai o farsă poliţaiului Gherghel, una de plecare, usturătoare, căci avusese de suferit după urma lui.

O adresă cu toate formele oficiale şi în termenii cei mai birocratici fu fabricată numaidecât, prin care aducea la cunoştinţă poliţaiului Gherghel că ministerul de interne a primit demisiunea generalului G. Cantili şi a numit în loc prefect pe Gherghel. Cu această adresă în mână, curierul prefecturei bătu seara la uşa poliţaiului, care tocmai sosise chefliu de la o ispravă vânătorească.

Gherghel luă adresa, o citi, respiră cu plăcere vestea, a făcut cunoscut celor ai casei şi, pentru că afară era întuneric şi ploua, iar pe uliţele oraşului, nepietruite, un noroiu fără seamăn, hotărâ să rămână acasă. Totuşi, făcând fel de fel de planuri pentru viitor, între care şi acela de a înstruna cât mai mult pe directorul prefecturei, care sfida pe toţi, nu-i venea să se culce. Trimise doar după câţiva intimi, după un taraf de lăutari şi un chef monstru ţinu încordată bucuria lui Gherghel şi atenţia vecinilor până către ziuă.

Dimineaţa trimise pe un ipistat să cheme la el, acasă, pe directorul prefecturei, pentru a-i da « instrucţiiuni urgente ». Dar ipistatul se întoarse cu vestea că directorul doarme şi nimeni n-are voie să-i tulbure somnul.

A, gândi Gherghel, mă sfidează – dar ţi-l joc eu ! Şi merse la poliţie, chemă cu aerul unui domn distins, pe comisari, ipistaţi, sergenţi, agenţi, slujbaşi etc. şi le ţinu un discurs de adio, în care mulţumi pentru serviciul conştiincios făcut sub ordinele sale şi vesti că de azi inainte este prefectul judeţului Silistra şi va fi mai mult în măsură să le răsplătească serviciile făcute.

Merse apoi la prefectură, adună pe funcţionari în cabinetul său şi le făcu cunoscută numirea sa ca prefect şi străşnicia cu care va fi silit să se poarte, date fiind împrejurările…

De-abia-şi sfârşise discursul, când Macedonski intră pe uşă zâmbitor. Gherghel îl privi de sus cu o figură acră şi-l apostrofă :

- De azi înainte, domnule director…

- De azi înainte nu mai sunt director ! îi smulse vorba Macedonski.

- Demisionezi, ei bine, nu-ţi va fi permisă demisia, voiu interveni ca prefect…, se repezi Gherghel să ameninţe.

- Ca prefect, domnule ! Judeţul Silistra s-a desfiinţat pe ziua de… întâi Aprilie… şi Macedonski apăsă semnificativ pe cele două cuvinte.

Tonul liniştit al lui Macedonski exasperă pe Gherghel. “Întâi April”, murmură el şi ieşi ca o furtună din prefectură.

Îşi poate oricine închipui ce s-a întâmplat. Gherghel se plânse ministerului de interne, făcu proces de ultragiu lui Macedonski, proces pe care-l urmări peste tot până şi înaintea tribunalului apelativ Tulcea; iar târziu, peste vreo şapte ani, agenţii de precepţii prin Bucureşti căutau pe Macedonski să-l încaseze de o amendă şi să-i amintească farsa birocratică din Cernavoda, pe care desigur o uitase şi el.

Publicaţia “ANALELE DOBROGEI” nr. 4, 1936

Carul (de reportaj) caracalean – Sesizare CNA

Domnule Preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului,

În baza art. 51 alin 1 din Constituţia României care garantează dreptul cetăţenilor de a se adresa instituţiilor publice vă prezentăm următoarea sesizare :

Începând cu data de 4 Ianuarie 2011, la postul de televiziune OTV a debutat seria de emisiuni intitulate sugestiv « Crimele de la Cernavodă ». În cadrul acestor emisiuni zilnice au existat, în modul caracteristic postului în cauză, grave abateri atât în ceea ce priveşte legea audiovizualului cât şi al codului deontologic al jurnalistului.

Pentru a atinge numai câteva dintre aspectele pe care le considerăm grave abateri menţionăm :

- emisiunea din data de 11.01.2011 în care realizatorul emisiunii încalcă în mod grav codul deontolgic, care menţionează că  “Jurnalistul este dator să caute, să respecte şi să comunice faptele – aşa cum acestea pot fi cunoscute prin verificări rezonabile – în virtutea dreptului publicului de a fi informat », făcând supoziţii despre legăturile unor anumite familii din oraşul Cernavodă cu bande de crimă organizată, lezând în acest fel dreptul la imagine şi la viaţa privată al cetăţenilor menţionaţi ;

- prezentarea în emisiunile din data de 11.01, 12.01, 13.01 şi 14.01 în mod repetat şi neprotejat al unor imagini reprezentând victimele unor crime ;

- lansarea unor supoziţii în emisiunea din data de 17.01 cu privire la vinovăţia unui minor prezent în caz ;

- substituirea realizatorului şi a invitaţilor săi organelor de anchetă ;

- încălcarea flagrantă şi repetată a art. 3 alin 4 din legea nr. 504/2002 a audiovizualului care precizează că “Toţi radiodifuzorii au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor.”

- atacul repetat în emisiunile din data de 12.01, 13.01, 14.01 la adresa mamei uneia dintre victime şi acuzarea acesteia în mod direct şi public de crimă, fără a prezenta vreo dovadă concretă în acest sens.

- realizatorul emisiunii şi invitaţii săi aduc, în emisiunile din data de 10.01 şi 11.01 acuze neprobate în niciun fel, unor minori pe care îi filmează şi difuzează în direct.

Pe lângă nenumăratele abateri de ordin general, foarte des întâlnite la postul de televiziune în cauză, considerăm că există mai multe abateri care lezează în mod direct drepturile cetăţeneşti ale semnatarilor acestei sesizări :

- folosirea unor expresii preorative în mod repetat de către realizatorul emisiunii de genul : “radiaţi”, “mutanţi”, “criminali”, la adresa cetăţenilor oraşului Cernavodă;

- generalizarea unui eveniment izolat la nivelul întregii comunităţi;

- lezarea imaginii comunităţii noastre la nivel naţional;

- încălcarea flagrantă a codului deontologic care spune că: “Jurnalistul este dator să exprime opinii pe o bază factuală. În relatarea faptelor şi a opiniilor, jurnalistul va acţiona cu bună-credinţă”, prin lansarea în rândul opiniei publice a unor supoziţii nefondate doar pentru a întreţine subiectul de presă;

- prezentarea unor invitaţi cu origini dubioase cărora li s-a atribuit statutul de reprezentanţi şi voci ai comunităţii noastre locale;

- denigrarea în mod repetat a autorităţilor publice locale;

- enunţarea de afirmaţii rasiste cu privire la structura etnică a oraşului Cernavodă în emisiunea din 13.01;

Semnatarii acestei petiţii sunt cetăţeni de toate vârstele ai oraşului Cernavodă, oraş cu istorie, cultură şi identitate locală.

În lumina celor câteva abateri menţionate mai sus, noi, semnatarii acestei sesizări vă rugăm să luaţi măsurile legale şi morale care se impun.

Cu stimă,

Semnatarii acestei sesizări

George Halichia, Dragoş Buharu, Radu Pricop, Cristian – Andrei Popa, Cristina State, Mariana Cristea, Valentin-Ciprian Răduşă, Dragoş Leadă, Raluca Olaru, Metin Şenol, Cristina Adim, Radu Popa, Nadia Avram, Carmen Bivolaru, Marius Stoica, Cristi Pinu, Laurenţiu Cristea, Raluca Stroe, Mihaela şi Radu Pană, Cornel şi Doina Răduşă, Valeriu şi Georgiana Munteanu, Pierre Fechis, Cernavoda Blog, Grupul de Iniţiativă Jună Cernavodă 2010, Asociaţia Tinereţe Albă”